„Mare“ de oameni la Ziua Marinei, la Bicaz
• sunetul de siren� al tuturor ambarcatiunilor a dat startul manifest�rilor • oficiile de gazd� au fost realizate de primarul de Bicaz, Nicolae S�l�gean • scondrul cu purcelul, v�n�toarea de rate si nunta cu pirati au fost sarea si piperul petrecerii • Lacul Bicaz a g�zduit duminic�, 14 august, v�leat 2016, manifestarea prilejuit� de Ziua Marinei Rom�ne, actiune dedicat� uneia dintre cele mai vechi �ndeletniciri umane, navigatia, practicat� si la poale de Ceahl�u imediat ce aveau s� apar� �n zon� primele ambarcatiuni. Organizat� anul acesta cu o zi �nainte de Sf�nta Maria Mare, manifestarea a �nsemnat pentru tr�itorii locului, cei ai zonei si chiar pentru turistii aflati �n trecere prin vecin�tatea lacului, nu putini la num�r, un fericit prilej de a face cunostint� cu preocup�rile si ospetia bic�jenilor, fie ei „lupi de mare“, ori simpli oameni ai locului. Si asta, dat� fiind preocuparea Consiliului Local, a Prim�riei Bicaz si a administratiei Bazei Navale si de Agrement Moldoturism, care cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt au creat conditiile optime necesare unui astfel de eveniment aniversar, cultural-sportiv si de petrecere �n mod pl�cut a c�teva ceasuri �n mijlocul naturii. C�ci p�n� la urm�, nu-i de ici de colo, ca �ntr-o frumoas� zi de „Gustar“, la margine de ape si �n vecin�tatea muntelui Ceahl�u, s� faci cunostint� cu solemnitatea Zilei Marinei, presupun�nd intonarea Imnului de Stat al Rom�niei, fundarea ancorei de flori �n memoria celor ce s-au jertfit pentru ap�rarea t�rii, si salutul, prin sunetul de siren� al tuturor ambarcatiunilor, slobozit v�zduhului �n semn de celebrare a �nt�lnirii p�m�ntenilor cu oamenii m�rii, cu apa, cu cerul si codrii Ceahl�ului moldav. Iar c�nd la toate acestea ai cinstea si onoarea de a fi prezenti demnitari ai judetului, precum presedintele Consiliului Judetean Neamt, Ionel Arsene, si vicepresedintele Laurentiu Dulam�, consilieri judeteni si locali, dar si o delegatie a Statului Major al Fortelor Navale Rom�ne, condus� de c�tre comandorul Eugen Domunco, bucuria este cu at�t mai deplin�. Primirea �naltilor oaspeti avea s-o fac� primarul orasului Nicolae S�l�gean. „V� rog s�-mi permite-ti ca azi, �ntr-o zi de mare s�rb�toare, iar pentru noi bic�jenii de dubl� s�rb�toare, s� v� adresez din suflet un c�lduros bine ati venit aici la Bicaz. M� bucur c� s�nteti prezenti �ntr-un num�r at�t de mare aici pe meleaguri bic�jene, la poale de Ceahl�u, acest tinut mirific, dovad� c� aceast� zon� este iubit� de noi, de toti rom�nii. Ziua Marinei Rom�ne pe care o s�rb�torim la Bicaz pe malurile lacului de acumulare, singurul lac din partea aceasta de Europ�, are o conotatie aparte, aspect care trebuie retinut si la care noi am tinut �n mod deosebit de a nu-si pierde continuitatea �n timp. Asta pentru c� aceast� s�rb�toare a fost oficializat� acum 114 ani, la 15 august 1902, �n Rom�nia, iar la Bicaz acum 55 de ani, lucru posibil prin realizarea acestui lac de acumulare, ce produce energia at�t de necesar� vietii noastre. Imediat ce acest luciu de ap� a ap�rut, aveau s� soseasc� si primele ambarcatiuni, dar si primii marinari ce au venit din zona Galati aduc�nd cu ei si obiceiurile ce presupun ast�zi ceea ce �nseamn� s�rb�toarea marin�reasc�. Dar trebuie s� subliniez faptul c� tot ce se va �nt�mpla ast�zi aici nu ar fi fost posibil f�r� sprijinul Consiliului Judetean c�ruia vreau s�-i multumesc �n mod deosebit. Avem de asemeni onoarea s� se afle al�turi de noi bic�jenii o delegatie a Statului Major al Fortelor Navale Rom�ne, condus� de comandorul Eugen Domunco, care au sosit la Bicaz �n semn de respect pentru marinarii nostri si pentru noi toti ce tr�im pe aceste meleaguri“, avea s� spun� printre altele primarul Bicazului Nicolae S�l�gean �n cuv�ntul de deschidere oficial� a Zilei Marinei, la Bicaz, care a tinut s�-si �ncheie cuv�ntul prin ur�rile de „La multi ani“ si „V�nt bun din pupa“ marinarilor bic�jeni si tuturor marinarilor lumii.
Jocurile marin�resti, deliciul publicului
Dup� cuv�ntul gazdei au adresat vorbe frumoase si Ionel Arsene, liderul administratiei nemtene si comandantul marinarilor de la marea cea mare, care avea s� prezinte public mesajul din partea Sefului Statului Major al Fortelor Navale Rom�ne. „S�nt 55 de ani de c�nd a fost s�rb�torit� aici pentru prima dat� Ziua Marinei Rom�ne. S�ntem fericiti s� vedem c� timpul scurs de la acel moment a f�cut din s�rb�toarea marinarilor o s�rb�toare de traditie �ndr�git� de localnici si apreciat� de turisti“, a afirmat comandorul Domunco. Binecuv�ntarea s�rb�torii, precum si a celor ce „h�l�duiesc“ pe apele lacului Izvoru Muntelui, a fost dat�, printr-un Te Deum oficiat si-n acest an de c�tre p�rintele Daniel Dosoftei, preotul paroh al Bisericii Izvoru Muntelui. C�t priveste programul manifest�rii, si-n aceast� editie, a fost cel adus �n zon� cu ani �n urm� de c�tre marinarii g�l�teni, �nsusit cu bucurie de c�tre matelotii bic�jeni si preg�tit de actualii organizatori cu minutiozitate tin�ndu-se cont de traditia zonei. Astfel, evenimentul cultural-sportiv de la Bicaz, editia 55, a presupus jocuri specific marin�resti, ce au dat „sarea si piperul“ serb�rii, precum scondrul cu purcelul, v�n�toarea de rate si nunta cu pirati. Si de ast� dat�, organizatorii au tinut s� readuc� �n program mult-r�vnitul moment al trecerii prin fata spectatorilor a unei plute alegorice pentru readucerea �n actualitate a preocup�rii str�vechi a muntenilor de pe Valea Bistritei, plut�ritul, moment ce a creat acel sentiment al nostalgiei dup� trecutul si istoria locului. De remarcat c� trecerea plutei pe apa lacului s-a f�cut pe fondul muzical sustinut de c�tre micuta si talentata interpret� de muzic� popular�, Andreea Botu, fapt ce a dat greutate momentului. Toate acestea, pe parcursul primei jum�t�ti de zi, c�nd publicul a avut fericita ocazie s� admire �n toat� splendoarea sa �ntreaga flot� bic�jean�, defil�nd si prezent�nd onorul �n semn de respect fat� de nobletea unei meserii, aceea de navigator.
Spectacol la ceas de sear�
Iubitorii apei si ai transpunerii artistice a ceea ce presupune navigatia au avut surpriza s� admire o interesant� expozitie de pictur� a artistului plastic const�ntean Alexandru Ghinea, de pe p�nzele c�ruia avea s�-i surprind� un accentuat aer aivazovskian �mbinat cu unul usor grigorescian, cum avea s� ne declare �nsusi pictorul. Partea a doua din zi a fost rezervat� plimb�rilor de agrement cu ambarcatiunile apartin�nd Portului Bicaz si spectacolului cultural-artistic preg�tit de c�tre gazde �ntru bucuria deplin� a publicului. Spunem asta, deoarece, dac� p�n� spre l�sarea serii a r�sunat v�zduhul de ritmurile muzicii populare moldovenesti sustinute de c�tre �ndr�gitul interpret Ion Palade, precum si ansamblul folcloric „Floricic� de la Munte“, o dat� cu apusul de soare si-a f�cut loc printre bic�jeni, cu prec�dere tineri, trupa DeepCentral. �n acelasi timp, tinerilor prezenti la manifestare li s-a administrat o discotec� �n aer liber de toat� bucuria. Ar mai fi de subliniat faptul c�, la final de zi, cerul din �naltul zonei a fost superb luminat de ploaia de stelute multicolore a unui superb foc de artificii, slobozite cu generozitate de pe puntea vasului Resita, situat undeva �n mijlocul apelor. Si dac� e s� vorbim despre atmosfera general�, musai s� spunem, f�r� fals� modestie, c� pe r�bojul vremurilor si vremilor, cu aceast� ocazie, portul din amonte de baraj „a mustit“ de lume si de voie bun�. Aceasta ar fi aprecierea sintetic� a zilei de duminic�, 14 august 2016, dedicat� marinarilor, devenit� de mult o frumoas� traditie �n orasul Bicaz. Si cum ar fi fost altfel, c�nd aceast� s�rb�toare organizat� �ntru omagierea matelotilor, s-a desf�surat �ntr-un loc de legend� si istorie, la umbra „Olimpului“ moldav, Ceahl�ul, sub geana „celui mai �nalt munte“, cum l-a denumit Dimitrie Cantemir, a „b�tr�nului rege al Carpatilor“, cum l-a retinut cutreier�nd muntii Alexandru Vlahut�, a muntelui cu „nenum�ratele turnuri de st�nc� s�pate pe ad�ncul cerului“, cum l-a descris at�t de plastic Calistrat Hogas, sau a muntelui denumit de c�tre daci Koghenonul, locul de ad�post al zeului Zamolxe? C�t �i priveste pe marinarii Bicazului, cei care de peste jum�tate de secol h�l�duiesc pe „marea dintre munti“, acestia n-au fost altii dec�t fostii plutasi ai Bistritei, ori, �n prezent, fiii multora dintre ei.
|