Tentative de sinucidere la adolescen�i

• factorii care determinďż˝ tentativele de sinucid ďż˝n rďż˝ndul tinerilor sďż˝nt depresia, impulsivitatea, frustrďż˝rile date de evenimentele de zi cu zi, consumul de alcool ďż˝i droguri etc.

�n 1991, s-a realizat o cercetare ampl� �n 36 de ��ri �i s-a putut constata c� un num�r de 17.414 tineri s-au sinucis �n acel an. Aceast� cifr� reprezint� 23,5% din totalul deceselor �nregistrate �n anul respectiv, sinuciderea fiind cauza provocatoare de moarte cu procentul cel mai ridicat. Pe l�ng� sinucideri, exist� �i parasinucideri - demonstra�ii de sinucidere - care s�nt de 10 ori mai frecvente dec�t sinuciderile adev�rate. Nu se poate �ti num�rul lor exact, deoarece multe dintre ele r�m�n �n familie, nefiind raportate. �nainte de v�rsta adolescen�ei, sinuciderea este foarte rar�, cauza fiind c� la copii impulsul �i conceptul de moarte e foarte slab dezvoltat. �ncep�nd cu v�rsta de 14-15 ani, sinuciderea �ncepe s� fie mai frecvent�, ap�r�nd foarte des la b�ie�i (interesant este faptul c� se consider� c� sinuciderea apare mai mult la fete, pentru c� s�nt mai sensibile, �ns� exist� tendin�a de a se egaliza num�rul de cazuri ap�rute la fete-b�ie�i). �n urma unei cercet�ri realizate �n Europa, s-a putut constata c�, �n ��rile din sud, num�rul sinuciderilor �nregistrate este destul de mic, pe c�nd �n ��ri precum Belgia, Fran�a, Elve�ia �i Ungaria num�rul cre�te semnificativ. �n ultimul timp, se observ� o cre�tere semnificativ� a num�rului de sinucideri �n r�ndul adolescen�ilor care consum� alcool �i droguri. Parasinuciderea apare mai frecvent la fete, dec�t la b�ie�i. S-a g�sit o corelare �ntre procentul de sinucideri �i statutul socio-economic. La copiii din familiile cu statut socio-economic �nalt, num�rul sinuciderilor �i tentativelor de sinucidere este de 8-12 ori mai mare dec�t la copiii care provin din familii cu statut socio-economic sc�zut. Un num�r mare de sinucideri se �nregistreaz� �i la studen�ii de la facult��ile prestigioase. Diferen�a constatat� �ntre sexe, din punct de vedere al num�rului de cazuri de sinucidere, apare din cauz� c� b�ie�ii recurg la sinucidere numai la evenimente extreme, folosind �n schimb mai mult agresivitatea, pe c�nd fetele tind s� fac� tentativ� de sinucidere mai ales �n e�ecurile legate de via�a lor sentimental�.Tentativa de sinucidere �i sinuciderea la v�rsta adolescen�ei este legat� puternic de un comportament foarte agresiv. Meninger afirma c� exist� un triunghi dinamic ce se reg�se�te �n fiecare comportament agresiv, fiind format din: dorin�a de moarte, criminalitate, precum �i dorin�a ca cineva s� te omoare. Toate aceste trei elemente definesc instinctul de moarte, defini�ie dat� �i de Sigmund Freud. Elemente precum comportament antisocial, depresie, e�ecuri, instabilitate emo�ional� alc�tuiesc un amestec care conduce la tentativa de sinucidere la adolescen�i. Factorii care determin� tentativa de sinucidere �n r�ndul adolescen�ilor s�nt:
1. Depresia. �n spitalele de psihiatrie din Anglia, �n 1995, s-a efectuat un studiu �i s-a g�sit o leg�tur� �ntre depresie �i tentativa de sinucidere la adolescen�i;
2. Impulsivitatea. Se observ� o cre�tere a num�rului de tentative de suicid �n r�ndul adolescen�ilor care nu au control asupra impulsurilor lor;
3. Comunicarea care se face, nu prin vorbe, ci prin activitate �i impulsivitate agresiv� unul spre cel�lalt;
4. Furia, sup�rarea, frustr�rile date de evenimentele de zi cu zi;
-anxiet��ile (la adolescen�ii care au avut simptome de anxietate, ultimul pas este transformarea tentativei �n actul propriu-zis de suicid);
5. Consumul de alcool, droguri �i toate instrumentele de aduc�ie care duc la ie�irea din realitate.

„Cine sďż˝nt eu?“
Adolescenďż˝ii ajung la o perioadďż˝ foarte dificilďż˝ - din punct de vedere biologic au crescut, dar ďż˝n partea emoďż˝ional-afectivďż˝ nu s-au maturizat. Toate frustrďż˝rile din trecut, eďż˝ecurile care se repetďż˝ ďż˝i fac sďż˝ se ďż˝ntrebe „Cine sďż˝nt eu?“. Relaďż˝iile ďż˝ntre ei ďż˝i prieteni se stricďż˝, apar problemele ďż˝colare, relaďż˝ia lor cu pďż˝rinďż˝ii lasďż˝ de dorit, considerďż˝ cďż˝ nu sďż˝nt ďż˝nďż˝eleďż˝i de cďż˝tre pďż˝rinďż˝i, comunicarea devine problematicďż˝. Teama de sexul opus intervine ďż˝i, atunci, adolescentul ajunge la o intersecďż˝ie foarte periculoasďż˝. Lipsa de comunicare, gďż˝ndul cďż˝ nimeni nu-l ďż˝nďż˝elege, eďż˝ecurile ďż˝l izoleazďż˝ ďż˝i mai mult de societate ďż˝i realitate. Instinctul agresiv creďż˝te, iar instinctul de moarte ajunge ďż˝i el la o dezvoltare maximďż˝. ďż˝n acest punct, una din hotďż˝rďż˝rile adolescentului poate fi tentativa de sinucidere. Tentativa de sinucidere poate fi depistatďż˝ prin cďż˝teva indicii:
1. jurnalul personal, unde adolescentul exprim� ceea ce g�nde�te, poate cuprinde date �n care s� se vad� astfel de �nclina�ii;
2. prin artďż˝ ca: desen, dramďż˝, poezie;
3. prin comunicare directďż˝: „vreau sďż˝ mor, nu mai am pentru ce trďż˝i etc.“
4. prin izolare fizic� �i psihic� (se �nchide �n camera lui, nu comunic�, nu are poft� de m�ncare);
5. visul - care poate fi un semn c� vrea s�-�i ia via�a;
6. probleme �colare (ori rezultate prea bune, devenind posesiv, ori c� nu mai �nva�� deloc);
7. pierderea unui om apropiat - de obicei unul din p�rin�i;
8. un conflict oedipian;
9. o g�ndire automat� care d� na�tere la un sentiment de agresivitate �i sinucidere; g�ndirea automat� poate ap�rea prin apartenen�a la o sect� sau prin folosirea drogurilor, g�nduri extremiste, alcool;
10. adolescen�ii, la care unul din p�rin�i a avut tentative de sinucidere, ori s-a sinucis, prezint� risc crescut de a face exact la fel;
11. percep�ia de sine, siguran�a de sine sc�zut�, anorexia.

Tratamentul
ďż˝n primul rďż˝nd, trebuie sďż˝ analizďż˝m dacďż˝ sďż˝nt ďż˝ntruniďż˝i mďż˝car trei dintre factorii enunďż˝aďż˝i anterior pentru a putea recurge la ajutorul un psiholog specialist. Problema este cďż˝ mulďż˝i dintre adolescenďż˝i nu acceptďż˝ ajutor specializat ďż˝i situaďż˝ia se poate agrava. O altďż˝ problemďż˝ este cďż˝, atunci cďż˝nd intervine o persoanďż˝ care vrea sďż˝ ofere ajutorul, poate produce un rďż˝u mai mare, de aceea este bine sďż˝ fie folosite ďż˝i alte cďż˝i intermediare pentru a se putea ďż˝nďż˝elege cďż˝ existďż˝ ďż˝i un alt drum decďż˝t sinuciderea. ďż˝n cazurile mai grave ca depresii, anxiet��i, ori anorexii, se recomandďż˝ tratament medical psihiatric sau spitalizarea. Din punct de vedere medical, sinucigaďż˝ii salvaďż˝i in extremis pot fi clasificaďż˝i ďż˝n sinucigaďż˝i demonstrativi ďż˝i sinucigaďż˝i care chiar vor sďż˝-ďż˝i punďż˝ capďż˝t zilelor. ďż˝n ambele cazuri, aceďż˝tia au nevoie de psihoterapie ďż˝i, eventual, de tratamente speciale, dacďż˝ suferďż˝ de vreo boalďż˝ psihicďż˝. ďż˝n primul rďż˝nd, sinucigaďż˝ul salvat de la moarte, chiar dacďż˝ este un sinucigaďż˝ demonstrativ, are nevoie de sprijin familial, de ďż˝nďż˝elegere din partea comunit��ii ďż˝i, nu ďż˝n ultimul rďż˝nd, de un psiholog clinic. La persoanele adulte ďż˝i la cele de vďż˝rsta a treia, tendinďż˝a de sinucidere apare ďż˝n momentul ďż˝n care se simt singuri. Subiectul are impresia cďż˝ nu a realizat nimic ďż˝n via�� ďż˝i cďż˝ toďż˝i ceilalďż˝i l-au pďż˝rďż˝sit. Singurďż˝tatea aceasta ďż˝i lipsa de comunicare ďż˝i taie pofta de via��. Dacďż˝ mai este ďż˝i un om interiorizat, un om care comunicďż˝ greu cu ceilalďż˝i (fie pentru cďż˝ nu vrea, fie pentru cďż˝ nu poate) sau colectivitatea ďż˝i ďż˝ntoarce spatele, iar peste acest lucru se suprapune ďż˝i un factor extern (despďż˝rďż˝ire, decesul unui apropiat, pierderea locului de muncďż˝ etc.), pďż˝nďż˝ la sinucidere nu mai este decďż˝t un pas. Conform studiilor de specialitate, ďż˝n prima fazďż˝, un sinucigaďż˝ este nemulďż˝umit de via��, cautďż˝ sďż˝ se retragďż˝ din faďż˝a celorlalďż˝i, cautďż˝ sďż˝ citeascďż˝ ďż˝i sďż˝ vizioneze numai materiale ďż˝i filme morbide sau, ďż˝n unele cazuri, scrie scrisori ďż˝n care predominďż˝ cuvintele: „iartďż˝-mďż˝ pentru tot ce am fďż˝cut“. Aceastďż˝ fazďż˝ poate ďż˝ine pďż˝nďż˝ la cďż˝teva luni. Dacďż˝ ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ intervin evenimente deosebite, ďż˝n funcďż˝ie de natura acestora, sinucigaďż˝ul se poate rďż˝zgďż˝ndi sau ďż˝i grďż˝beďż˝te sfďż˝rďż˝itul. ďż˝n cea de-a doua ďż˝i ultima fazďż˝, care poate dura ďż˝ntre 12-24 de ore, sinucigaďż˝ii ďż˝tiu, deja, cum ďż˝i vor pune capďż˝t zilelor, sďż˝nt ďż˝mpďż˝caďż˝i cu soarta, ďż˝i-au pregďż˝tit sinuciderea ďż˝i devin subit plini de via�� ďż˝i comunicativi. Pentru noi, psihologii, tratarea unui pacient aflat ďż˝n aceastďż˝ fazďż˝ este foarte grea. De multe ori, ne simďż˝im ca ďż˝i cum l-am obliga sďż˝ trďż˝iascďż˝ ďż˝mpotriva voinďż˝ei lui.