Da, extremele se ating
Cu zece luni �naintea preconizatei admiteri a Rom�niei �n Uniunea European� �i cu trei s�pt�m�ni �naintea unui Raport decisiv pentru scopul de mai sus, apele s-au mai limpezit la Bruxelles �n ceea ce ne prive�te. De fapt, dup� Raportul din 3 aprilie a.c. al lui Olli Rehn - favorabil peste a�tept�ri - mai multe lucruri s-au schimbat pe aici. Pe de o parte, c��iva eurodeputa�i din Fran�a (mai ales), Spania �i Italia au �nceput o campanie declarat� pentru redeschiderea adop�iilor interna�ionale de copii din Rom�nia. De�i nu are sus�inerea grupurilor politice europene, campania este suficient de puternic� �nc�t s� necesite reac�ii repetate de la Bucure�ti. O alt� consecin�� major� este legat� de mass-media: nu cred c� s-a �nt�mplat vreodat�, �n toat� istoria presei noastre, ca ziarele �i audio-vizualul din �ar� s� fie monitorizate cu at�ta s�rg. Toate scandalurile, acuza�iile, dramele, abera�iile �.a.m.d. de la noi ajung atent filtrate la Parlamentul European, pe masa de lucru a celor ce au un cuv�nt de spus. Ei bine, acum putem s� spunem clar: �n principiu, cele trei grupuri politice principale - adic� (�n ordinea m�rimii) cre�tin-democra�ii, sociali�tii �i liberalii - s-au declarat de acord cu aderarea Rom�niei �i Bulgariei �n 2007. E limpede c� aceste dou� ��ri nu s�nt cu totul preg�tite, dar - cum spunea francezul Pierre Moscovici, unul dintre raportorii pentru Rom�nia - nici o �ar� nu a fost cu totul preg�tit� �n momentul admiterii sale.
E curios, �ns�, cine ne este �mpotriv�: extrema dreapt�, extrema st�ng� �i „verzii“ (ecologi�tii). Fiecare cu motivele sale: extrema dreapt� ar dori o Europ� Occidental� �nchis�, �n care s� se intre greu �i �n num�r mic; extrema st�ng� poate c� e sup�rat� pe Europa de Est (oare, pentru e�uarea proiectului comunist?) �i, dup� cum azi e �mpotriva Rom�niei �i Bulgariei, ea s-ar fi opus �i admiterii celorlalte 10 ��ri intrate �n mai 2004. Cei mai simpatici - dac� le pot spune astfel - s�nt „verzii“. Ace�tia s�nt un fel de Gic�-contra ai Parlamentului European. Dac� cele trei mari grupuri politice spun c� e zi afar�, ei spun aproape automat c� e sear�; dac� ceilal�i v�d alb, ei v�d negru �.a.m.d.
Trebuie s� recunoa�tem, este foarte interesant� aceast� al�turare a adversarilor. Descoperim �i noi, pe pielea noastr�, ceea ce toate democra�iile continentului �tiau de mult: c� extremele politice se atrag, se completeaz� �i s�nt complementare. �ntre foarte-dreapta �i foarte-st�nga se �ntinde un cordon ombilical al extremismului, un front comun �mpotriva democra�iilor liberale din Europa. �n spatele acestor partide se afl� exalta�ii care vor scoate, de 1 Mai, �n mai multe capitale europene, steagul ro�u �n strad�, precum �i neo-nazi�tii ce amenin�� cu scandaluri �n Germania, pe durata Campionatului Mondial de fotbal din var�.
Altfel spus: afl�m �i noi c�, de fapt, extremele politice �i dau m�na, pe la spatele nostru, �mpotriva noastr�.
|