Am votat! Urmeaz� s� vedem ce am votat
Au trecut si alegerile locale din 2016. Acum se finalizeaz� num�rarea voturilor, iar tensiunea candidatilor tinde s� o ia razna, pe m�sur� ce se contabilizeaz� ultimele rezultate. Este prea devreme s� se poat� face vreun comentariu cu privire la posibilul clasament. Putem face doar comentarii colaterale privind alegerile. Autoritatea Electoral� Permanent� ne d� cu tifla, stabilind aiuritor c� pomenile electorale nu pot fi considerate mit� electoral�. Opinia public� a salutat cu entuziasm si cu sperant� de mai bine recentele prevederi legislative care �ncriminau mita si frauda electoral�, consider�ndu-le infractiuni. Putem spune c� anul acesta am avut cea mai „curat�“ campanie electoral�, f�r� mit� si implicit f�r� fraud� electoral�. �n ultima s�pt�m�n� a campaniei �ns�, c�nd credeam c� visul a devenit realitate, ne-am pomenit aruncati �napoi, cu mai bine de un secol, de decizia Autorit�tii Electorale Permanente, care a stabilit c� „pomenile electorate oferite de primarii �n functie care candideaz� nu s�nt considerate mit� electoral�“. Deci nu s�nt pedepsite. Nici Birourile electorale judetene nu au fost mai breze �n ultima s�pt�m�n�. Afisele electorale au reap�rut �n toate locurile nepermise, readuc�nd imaginea mizer� a fostelor campanii electorale cu afite pe garduri, geamuri si pereti. Consecintele se vor vedea �n alegerile parlamentare din toamn�, c�nd va fi iar cum a mai fost, frauda si mita electoral� reintr�ndu-si �n drepturi.
Frauda electoral� la rom�ni este traditional�, �n toate regimurile
Istoriceste, frauda electoral� la rom�ni a devenit traditie dup� 1857, �ncep�nd cu alegerile pentru Divanul ad-hoc. �nalta Poart� Otoman� s-a implicat �n falsificarea alegerilor prin caimacanul Iasului Nicolae Vogoride, nedorindu-se unirea principatelor. �n aceste circumstante, p�rc�labul de Galati, Alexandru Ioan Cuza, era ales domnitor unic al celor dou� Principate �n ianuarie 1859. Printre principalii artizani ai unirii, a fost elita liberal�, condus� de I.C. Br�tianu. Interesul lui Br�tianu era ca elita s� se elibereze de sub influenta �naltei Porti si solutia cu A.I. Cuza era ideal�. Contractul lui Cuza cu elita a fost �ncheiat �ns� doar pentru un termen de 7 ani. �n 1864, interesele si reformele lui Cuza, care devenise o legend� pentru populatia de r�nd si armat�, au intrat �n divergent� cu interesele opozitiei, care domina Adunarea Electiv� si Cuza produce o lovitur� de stat constitutional�, �nfiint�nd o a doua Camer�, numit� „Corpul ponderator“, similar� Senatului. Corpul ponderator, format din membrii numiti de Cuza si nu alesi, avea rolul de a fi contraponderea „Adun�rii Elective“, diminu�ndu-i din atributii si influent�. Aceasta avea s�-l coste pe Cuza, care �n 1866 a fost obligat, sub presiunea direct� a „Monstruasei coalitii“, s� semneze declaratia de abdicare, pe spatele oferit de unul din ofiterii atrasi de conspiratia respectiv�, format� din liberali si conservatori. Intentia Monstruasei coalitii era s� pun� �n fruntea t�n�rului stat rom�n un principe str�in, de regul� f�r� obligatii si alte sustineri , care s� beneficieze doar de sustinerea elitei liberalo - conservatoare, de care noul domnitor trebuia s� fie dependent. Elita respectiv� �ti propunea s� realizeze modelul grecesc, prin aducerea �n secret a unui principe str�in, �n prima faz�. Initial s-a apelat la printul de Flandra, fiul cel mic al regelui Leopold I al Belgiei. Nu �nt�mpl�tor Constitutia din 1866 a fost creat� dup� modelul Constitutiei Belgiei, prin care liberalii si conservatorii au urm�rit instalarea monarhiei constitutionale si au consolidat sistemul electoral censitar. �n total� manoper� fanariot�, acestia au manipulat Parlamentul �n a alege pe printul Flandrei ca domnitor, desi acesta habar nu avea de intentia lor. Afl�nd, ulterior, printul a declinat oferta, l�s�nd parlamentarii respectivi s� se bucure doar de uralele alegerii. Dup� alte �ncerc�ri, Br�tianu, cu sprijin din anturajul lui Napoleon al III-lea, regele Frantei, l-a g�sit pe Karl Eitel Friedrich - cel care avea s� fie numit Carol I, reprezentant al unei dinastii cunoscute �n Europa. Rusia, potrivnic� unirii Moldovei cu Tara Rom�neasc�, a fortat o miscare separatist� la Iasi, la care a participat chiar mitropolitul Moldovei. Desi cancelarul Bismark l-a sf�tuit pe Karl Friedrich s� nu accepte oferta, anticip�nd c� dup� 3-4 ani va fi alungat de pe tron, acesta a acceptat, la interventia rom�ncei Hortensia Cornu, aflat� �n anturajul lui Napoleon al III-lea. Fiindu-i si putin rud�, regele Frantei �l sustine partial pe viitorul Carol I, �n postura de principe al Rom�niei. La 10 mai 1866, principele ajunge �n Bucuretti si jur� credint� noii Constitutiei a Rom�niei. Ca recompens�, Lasc�r Catargiu avea s� primeasc� functia de prim ministru, din m�na noului domnitor. Previziunea cancelarului Bismark avea s� se adevereasc� �n 1870, c�nd datorit� ad�ncirii crizei interne, dar si acuzelor de coruptie la adresa Guvernului si a Suveranului, pe motive de fraude �n afacerea c�ii ferate Bucuresti - Giurgiu, Carol I s-a v�zut nevoit s�-si scrie declaratia de abdicare. Acum intervine liderul conservatorilor, care �l convinge pe Carol s� nu abdice, asigur�ndu-l de totala sustinere. Si �n acest caz, r�splata a venit pe m�sur�, functia de prim ministru fiind oferit� de Carol (Va urma)
|