ZONE DE RISC
• �n 34 de localit��i exist� riscul unor alunec�ri de teren • fenomenul poate fi provocat nu numai de inunda�ii, ci �i de ploi abundente sau umiditate �n exces • la Izvoru Alb, Potoci, Buhalni�a, Petru Vod�, Cuiejdi, Ta�ca, p�m�ntul o poate lua oric�nd la vale • dou� diguri din zona Roman �i unul de la Tazl�u ar putea fi rupte de ape • Tragediile generate de inunda�iile care s-au produs, recent, �n c�teva jude�e din sudul ��rii, nu las� indiferente nici autorit��ile din Neam�.
Av�nd �n vedere c� �i jude�ul nostru a fost afectat, anul trecut, de rev�rs�ri masive de ap� care au provocat pagube majore �n zeci de gospod�rii, �i nu se �tie niciodat� c�nd istoria se poate repeta, reprezentan�ii Comitetului pentru Situa�ii de Urgen�� lucreaz�, zilele acestea, la �ntocmirea unei h�r�i cu zonele de risc �n caz de inunda�ii �i se informeaz� despre zonele cu pericol de alunec�ri de teren din teritoriu. Chiar s�pt�m�na trecut�, o echip� - alc�tuit� din mai mul�i membri ai Comitetului pentru Situa�ii de Urgen�� - s-a deplasat la Izvoru Alb, localitate unde inunda�iile de anul trecut au provocat alunec�ri de teren. Cei prezen�i la fa�a locului au constatat c� �nc� dou� case au fost afectate, recent, de alunec�ri de teren, iar pericolul ca muntele s� se pr�v�leasc� peste sat exist�. Potrivit unui document �ntocmit de c�tre reprezentan�ii Inspectoratului pentru Situa�ii de Urgen�� Neam�, �n jude� exist� 34 de localit��i �n care pericolul producerii alunec�rilor de teren p�nde�te la tot pasul, fenomenul put�nd fi provocat nu numai de inunda�ii ci �i de ploi abundente sau umiditate �n exces. La Izvoru Alb, Potoci, Buhalni�a, Petru Vod�, Cuiejdi, Ta�ca, terenul prezint� o mare instabilitate, astfel �nc�t alunecarea sa este posibil� oric�nd. �n jude� exist�, �ns�, alte 84 de zone situate at�t �n mediul urban, c�t �n rural, unde alunec�rile de teren s�nt semistabilizate, �n sensul c�, �n acest moment, p�m�ntul se afl� �ntr-o stare de semiechilibru. Cele mai multe dintre acestea se afl� �n apropierea Bicazului �i pe Valea Muntelui.
Trei diguri cu risc de rupere
Trei diguri din Neam�, care se afl� �n administrarea Sectorului de Gospod�rire a Apelor Neam�, au necesitat interven�ii serioase de refacere, dat fiind faptul c� au fost suprasolicitate la inunda�iile din anul 2005. Cel mai afectat de rev�rs�rile, de anul trecut, ale apelor a fost acela de la amenajarea malurilor Moldova-Siret, �n zona Roman, cu o lungime total� de 9,8 kilometri, �n care s-a produs o bre��. Aceasta a fost acoperit�, iar costul lucr�rilor de refacere a digului a ajuns la 4 miliarde de lei. „Pentru c� este subdimensionat �i exist� oric�nd pericolul apari�iei unor bre�e, anul acesta se vor efectua lucr�ri de supra�n�l�are, potrivit unui program deja existent. Spargerea acestui dig ar provoca adev�rate tragedii, deoarece ar fi inundate peste 3.000 de hectare de teren din mai multe localit��i, inclusiv cartierul B�lcescu din Roman“, a declarat Valerian Mih�il�, inginer specialist �n cadrul Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neam�.
Un alt dig cu poten�ial risc, asupra c�ruia speciali�tii �i-au �ndreptat aten�ia, este cel de la Roman-R�chiteni, care se �ntinde pe o lungime de 16,7 kilometri. �n scopul refacerii acestui st�vilar, precum �i pentru stoparea fenomenului de eroziune ap�rut �n zon�, fondurile necesare au fost alocate de c�tre Ministerul Mediului, iar repara�iile vor fi, �n cur�nd, demarate. „O alt� problem� major� legat� de acest dig este aceea c� la baza sa, �n zona comunei T�m�eni, au fost ridicate foarte multe construc�ii ilegale. Din acest motiv, interven�ia noastr�, �n zon�, este destul de dificil�. Probabil c� vom fi nevoi�i s� d�m amenzi pentru a rezolva aceast� situa�ie“, a ad�ugat Valerian Mih�il�.
Digul care ridic� cele mai mari probleme, �n acest moment, este cel de la Tazl�u. �i acesta a fost puternic afectat de inunda�iile din vara anului 2005. Lucr�rile de refacere ale st�vilarului, demarate anul trecut, nu au fost finalizate, din lips� de fonduri. „Pentru repararea complet� a digului am solicitat bani, dar nu am primit nici un leu p�n� acum. Este cel mai vulnerabil dintre cele din Neam�, exist�nd pericolul ca el s� nu reziste la o viitur� mai mare. Ruperea sa ar putea provoca inundarea a 50% din suprafa�a comunei Tazl�u“, ne-a mai spus ing. Mih�il�.
600 de gospod�rii stau �n calea apelor
�n Neam�, exist� 600 de familii care risc� s� r�m�n� f�r� case, �n cazul rev�rs�rii apelor, acestea fiind amplasate �n zone inundabile. Multe dintre acestea au fost construite ilegal, f�r� autoriza�ii. La �nceputul acestei prim�veri, conducerea Ministerului Mediului a dispus ca, la nivelul �ntregii ��ri, to�i aceia care �i-au construit casele f�r� autoriza�ii, ori prea aproape de cursurile de ap�, s� se mute. �n cazul proprietarii refuz�, s�nt obliga�i s� declare pe proprie r�spundere c�, dac� vor fi afecta�i de inunda�ii �i vor r�m�ne f�r� nimic, nu vor cere desp�gubiri statului. P�n� la momentul �n care va ap�rea o lege a asigur�rilor, SGA Neam�, �mpreun� cu Poli�ia, va merge �n teritoriu pentru a lua aceste declara�ii, acolo unde este cazul. Conform Legii Apelor, �n cazul �n care o construc�ie nu are autoriza�ie �i se afl� �ntr-o astfel de zon�, trebuie demolat�. �n jude� exist� multe situa�ii �n care au fost construite locuin�e, iar proprietarii nu de�ineau nici m�car terenul pe care au ridicat cl�direa. Din cele 600 de locuin�e construite �n zone inundabile, majoritatea s�nt �n comunele de pe Valea Bistri�ei. Prefectul Toader Mocanu sus�inea, la un moment dat, c�, odat� cu �nc�lzirea vremii, SGA va face proiectele necesare lucr�rilor de �ndiguire a malurilor Bistri�ei, pe o por�iune de 12,3 kilometri �i va sus�ine licita�ii pentru construc�ii.
Miliarde pentru albia Moldovei
30 de gospod�rii �i biserica din satul Corhana, comuna Dulce�ti, risc� s� ajung� �n r�ul Moldova din cauza alunec�rilor de teren. De�i acest fenomen a debutat �n urm� cu mai bine de 10 ani, p�n� �n prezent, nu s-a �ntreprins nimic concret. Din cauza eroziunii accentuate a malului r�ului Moldova, de zece ani �ncoace, solul se deplaseaz� continuu, via�a localnicilor fiind �n pericol. De la mal �i p�n� la prima gospod�rie exist� o distan�� de doar �apte metri. S-au dus �n Moldova �i suprafe�ele care au fost cultivate, p�n� �n prezent, �mpreun� cu salc�mii planta�i, �n ultimii trei ani, pentru stabilizarea malului. Stratul de hum� este la o ad�ncime de patru metri, fiind dificil ca un pom s� ajung� acolo, cu r�d�cinile, �n timp foarte scurt. Dac� nu vor fi luate m�suri urgente, cel pu�in cinci case risc� s� fie �nghi�ite de ap�.
Primarul comunei Dulce�ti, Constantin Foltea, sus�inea c� problema poate fi rezolvat� prin mutarea albiei r�ului Moldova, ori prin str�mutarea locuin�elor amenin�ate de fenomen.
�ncercarea autorit��ilor locale de a str�muta familiile care au casele construite pe malul Moldovei s-a lovit de refuzul categoric al oamenilor afla�i �n aceast� situa�ie. Primarul comunei se teme c�, dac� nu va fi mutat cursul r�ului c�tre malul st�ng, toate casele se vor pr�bu�i. Tocmai de aceea, el a sesizat autorit��ile jude�ene. Deplas�ndu-se la fa�a locului �i analiz�nd �n detaliu situa�ia din teren, membrii Comitetului pentru Situa�ii de Urgen�� au decis c�, �n cel mai scurt timp, se impune efectuarea unor lucr�ri de deviere a cursului r�ului. Sistemul de Gospod�rire a Apelor Neam� a alocat 8,5 miliarde de lei, pentru solu�ionarea problemei cauzate de alunec�rile de teren din satul Corhana.
|