Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2016
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 2 Iunie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

„Clientii mei s�nt oameni cu bani“

• Sartoria Robu intentioneaz� s� deschid� o croitorie de lux �n comuna natal� a lui Daniel Robu, un nemtean ajuns celebru la Milano • s�b�oneanul are �n plan si �nfiintarea unei clase de �nv�t�m�nt profesional • creatiile sale se v�nd putin �n Rom�nia si foarte mult �n Europa, Asia, t�rile arabe si SUA • recent, el a d�ruit fotbalistilor din nationala Rom�niei papioane tricolore •

�n comuna S�b�oani, cea mai mare localitate rural� a judetului Neamt, un fiu al satului, Daniel Robu, creatorul brandului Sartoria Robu ar putea deschide cur�nd o croitorie de lux. Stabilit �n Italia de 18 ani, nemteanul de 43 de ani, a reusit s� p�trund� �n lumea exclusivist� a croitoriei de lux, cre�nd unul din brandurile cele mai c�utate pentru �mbr�c�minte b�rb�teasc�. Redactorul Monitorul a reusit s� ia leg�tura cu Daniel Robu acum c�teva seri, t�rziu, aproape de miezul noptii, c�nd acesta se �ntorsese dup� o zi de munc� �n atelierul s�u de creatie. Maestrul couturier ne-a vorbit despre intentia de a sprijini �nfiintarea la S�b�oani, mai �nt�i, a unei clase de scoal� profesional� dual�, cu dubl� finantare si apoi a unei croitorii de lux �n comun natal�, pe care n-a uitat-o niciodat�. „Am mai �nt�i �n proiect �nfiintarea unei clase de scoal� profesional� cu profil de croitorie de lux, care ar fi o oportunitate exceptional� pentru comuna noastr� si pentru tinerele generatii care ar putea opta s� r�m�n� �n tar�. Forta de munc� este, �ns�, doar un aspect al proiectului. Rom�nia este o piat� �n formare �n ceea ce priveste croitoria de lux la comand�, care nu este deloc exploatat� la noi. �n acest sens am �nfiintat si Asociatia Croitorilor Profesionisti din Rom�nia. Casa Sartoria confectioneaz� croitorie b�rb�teasc� de lux, la comand�. Afacerea mea a a crescut foarte mult �n timpul crizei economico-financiare din ultimii ani. Eu v�nd putin �n Rom�nia si foarte mult �n toate t�rile din Europa, Asia, �n t�rile arabe si �n SUA. Clientii mei s�nt oameni cu bani“, a declarat Daniel Robu. Acum vrea s� investeasc� acas� si asteapt� ca si autorit�tile s� fie deschise, sprijinind intentia de a include Rom�nia si comuna natal� �n circuitul elitist al domeniului �n care activeaz�. „S� �mi uit originile ar fi ultimul lucru pe care l-as face. S�nt �n primul r�nd rom�n si �mi place s� port steagul, traditia si cultura noastr� peste tot �n lume“, a mai precizat s�b�oneanul, cel care de cur�nd a d�ruit fotbalistilor din nationala Rom�niei, care a jucat un meci amical la Torino, c�te un papion tricor. Daniel Robu a �mbr�cat cu elegantele sale costume si actori celebri de la Hollywod. El va veni �n Rom�nia vineri, 3 iunie, c�nd va �ncerca s� fac� primele demersuri pentru materializarea proiectului s�u. Inspectorul scolar general Viorel Stan a aflat de la redactorul Monitorul despre proiectul lui Daniel Robu si l-a apreciat ca pe o solutie de preg�tire si p�strare a fortei de munc� �n Rom�nia, �n domenii performante.

Ce scriam acum 6 ani

Despre Daniel Robu Monitorul a publicat un amplu material, „Carier� �n tara modei“, pe 8 noiembrie 2010, despre el scriind si s�pt�m�nalul italian Gazeta Rom�neasc�. Relatam atunci c� a plecat pe drumul str�in�t�tii, cu pasiune si �ncredere �n priceperea sa, av�nd-o al�turi pe sotia care l-a sustinut �n momentele esentiale. Nemteanul �si amintea cum meseria de croitor l-a fascinat pentru prima dat�. La 7 ani a fost trimis de p�rinti la croitor s� ia o pereche de pantaloni. Pentru c� nu erau gata, copilul a asteptat acolo si a r�mas uimit de ceea ce f�cea omul cu foarfecele, acul si ata. �n 1991 era �n S�b�oani si si-a cump�rat prima masin� de cusut, la care a lucrat de toate: haine, tapiterie, estivale, blugi, posete etc. Acest �nceput reprezint� pornirea pe drumul de croitor de lux �n Italia, tar� �n care abia �n 2003 si-a deschis atelierul de croitorie. Era �n 2010 unicul rom�n membru �n Academia Croitorilor din Roma. Dar iat� ce spunea nemteanul �n interviul realizat de Crina Suceveanu si ap�rut �n publicatia italian� amintit�.
Reporter: C�nd ati venit �n Italia si de ce?
Daniel Robu: �n 1995 am deschis �mpreun� cu sora mea o afacere �n Rom�nia, cu principalul obiect de activitate croitoria si �n 1999 am �nchis-o. Era o croitorie �ntr-un or�sel mic si simteam plafonarea mea, �mi doream cu totul altceva. �n septembrie 1999 am venit �n Italia, pentru o viat� mai bun�.
Rep.: De la cine ati �nv�tat meserie?
D.R.: �n copil�rie, �n comuna natal�, �n timpul vacantelor croitorul Iosif Damoc m-a l�sat s�-l privesc si „s� fur meserie“, iar �n Bucuresti am avut mari maestri: inginerul designer Mircea Erhan si Geta David. �n Italia m-am perfectionat ca si croitor de costume b�rb�testi de lux executate manual cu diferiti maestri din Torino.
Rep.: Care a fost cel mai frumos moment din meseria dumneavoastr�?
D.R.: F�r� �ndoial�, pentru mine, cel mai frumos moment si realizare a mea a fost primul costum pe care l-am f�cut de la A la Z, �n 1993, la Bucuresti. Cu banii primului salariu am mers la un magazin si mi-am cump�rat un costum de marc�, de foarte bun� calitate. S� nu r�deti! Am ajuns acas� si l-am desf�cut, descusut tot, ca s� �mi fac tiparul! Apoi mi-am croit unul identic, dar f�cut de mine si a iesit o minune!
Rep.: Cum se poate afirma �n Italia, tara cu cei mai mari maestri �n mod�, un rom�n?
D.R.: Dac� lucrezi cu pasiune, satisf�c�nd cerintele clientilor, dac� nu numeri orele de lucru niciodat� si fiind exigent cu tine �nsuti, vei reusi oriunde. Atentie �ns�: Italia are mari creatori de mod�, stilisti extraordinari, dar croitori care fac de la A la Z nu s�nt foarte multi.
Rep.: Ce aprecieri ati primit?
D.R.: Ce aprecieri? Nu stiu dac� o pot numi apreciere. �n anul 1999, sosit �n Torino, am deschis Pagine Gialle si am �nceput s� contactez diversi croitori. Lucr�nd o lun� la o croitorie celebr� �n Torino - nu se putea mai mult fiindc� nu aveam permis de sedere, ci doar permis turistic - si �nv�t�nd cu pasiune de la ei arta detaliilor, la plecare mi-au spus: „�n momentul �n care vei avea permesso di soggiorno lavorativo, �ntoarce-te la noi!“. Nu m-am mai �ntors. �n 2008 m-au contactat s� intru �n societate cu ei, dar am refuzat. Dar titlurile profesionale obtinute - „Eccelenza Artigiana Regione Piemonte“, membru academic Ia Accademia dei Sartori la Roma si aprecierea clientilor mei m� fac cu adev�rat fericit. As fi mai fericit dac� as fi la fel de apreciat �n Rom�nia. Dar g�ndindu-m� mai bine, aprecierile le merit� sotia mea, Daniela, care mi-a acordat tot sprijinul, prin �ncredere, sustinere material� si moral� la �nceput, c�nd este cel mai greu.

Articol afisat de 1747 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Flora ORDEAN)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective