„Um�r la um�r construim un viitor mai bun pentru F�urei“
• interviu realizat cu Cornel Vicol, candidat PSRO la Prim�ria F�urei Reporter: Ce v-a determinat s� intrati �n politic�?
Cornel Vicol: Am intrat �n politic� pentru c� mi-am promis, �nc� de
pe b�ncile scolii, c� voi �ntoarce comunit�tii ce m-a format ca om,
toat� priceperea si experienta cap�tat� �n decursul celor 40 de ani
de viat�. Eu m� tin de cuv�ntul dat. Astfel am hot�r�t s� candidez din
partea Partidului Social Rom�nesc la functia de primar al comunei
F�urei. Aici m-am n�scut, aici am copil�rit si tot aici vreau s� tr�iesc
al�turi de cei dragi. Am intrat �n politic� pentru c� am credinta si convingerea c� destinul nostru este �n m�inile noastre si c� numai prin implicare si d�ruire putem genera traseul pe care �l vrem cu totii, adic� o viat� mai bun�. Dac� vom sta pe margine sau �n tribun� si nu vom intra cu totii �n terenul de joc s� reform�m din temelii societatea, s� o asez�m pe principii logice si morale, atunci, s� nu ne mire faptul c� avem acelasi joc f�r� miz�, �n care rezultatul este stiut de la �nceput. De asemenea, am hot�r�t s� intru �n politica local�, pentru c� am fost nemultumit de felul �n care s-ar putea �nt�mpla lucrurile �n comun� Faurei. Cred c� exist� resurse pentru a misca lucrurile �n directia bun�, directie pe care bine�nteles ne-o dorim cu totii. �ntre mine, Cornel Vicol, si actualii politicieni care conduc destinele comunei F�urei sau care vor s� conduc� �n urm�torii 4 ani, exist� diferente majore. Unii merg acolo pentru a-si rezolva propriul interes sau conflict, ceea ce nu se poate spune si despre mine. Nu am nici un fel de conflict sau datorie fat� de Prim�ria F�urei. Altii candideaz� la functia de primar al comunei F�urei �n speranta c� vor prinde m�car un loc de consilier local, ceea ce nu se poate spune si despre mine. Pe lista de consilieri ai PSRO s�nt la pozitia 14 si �nchei aceast� echip� admirabil� la invitatia lor. Eu cred c� oamenii s-au s�turat de amatorismul clasei politice, s-au s�turat de minciuni si s-au s�turat de demagogie si promisiuni desarte. Este timpul s� lucreze specialistii, s� lucreze oamenii preg�titi, cei care au solutii reale pentru problemele comunei.
„Numai �mpreun� s�ntem puternici“
Rep.: Care e proiectul pe care �l propuneti aleg�torilor?
C.V.: �ndemnul de campanie este „Um�r la um�r construim!“. Acest
�ndemn nu este doar un slogan publicitar. Este un �ndemn �n care
cred cu t�rie si �n acelasi timp un mesaj pe care ar trebui s�-l
urmeze orice edil. Primarul nu este supraom, ca s� le poate face
pe toate. F�r� o echip� de consilieri puternici si uniti, f�r� sprijinul
aparatului din Prim�rie, f�r� ajutorul oamenilor din comun� , care
s� pun� um�r l�ng� um�r, atunci c�nd este nevoie, primarul va fi
un element de decor. Dac� vom fi „toti pentru unul si unul pentru
toti“ vom �nvinge greut�tile si asfel ne vom putea bucura de o viat�
frumoas�, civilizat� si linistit� �n comuna noastr�. Numai �mpreun�
s�ntem puternici. Duminic�, 29 mai 2016, am lansat proiectul „Um�r la um�r construim!“, �n care am marcat cele cinci directii prioritare de
dezvoltare a comunei F�urei: S�n�tatea, Educatia, Administratia, Economia si Asistenta social�. Prioritar pentru S�n�tate este crearea unei forte de reactie rapid� astfel �nc�t s� reusim s� sc�dem cel putin la jum�tate timpul de interventie al ambulantei �n comuna noastr�. Prin dotarea unui autovehicul cu tot ce este necesar pentru interventii de urgent� si specializarea unui asistent medical social s� reusim s� acoperim si nevoia de tratamente la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile, care, din p�cate, nu s�nt putine �n comuna F�urei. �n satul Climesti, �n cl�direa Scolii Generale, Biblioteca, se amenajeaz� o camer� pentru un punct sanitar, unde o dat� pe s�pt�m�n� locuitorii satului s� se poat� �nt�lni cu un medic. Poate v� �ntrebati de unde fonduri. V� r�spund c� s�nt multiple surse de finantare ce pot fi folosite. �n primul r�nd pot fi g�site fonduri de la bugetul local dac� se vor face cheltuieli chibzuite. Apoi, mereu un primar trebuie s� se g�ndeasc� la cum s� creasc� �ncas�rile la buget. Si aici v� dau un exemplu: noi s�ntem o comun� �n care majoritatea oamenilor se ocup� cu agricultura. S�nt multe terenuri care se dau �n arend� si din p�cate unor arendasi care nu s�nt din comun�. Voi discuta cu localnicii si voi �ncerca s� determin o solidaritate care s� �nsemne ca terenurile s� fie date �n arend� celor din comunitate. Astfel, taxele ce se vor pl�ti vor intra �n bugetul local si vom putea finanta investitii importante pentru
comunitatea noastr�. Revenind la S�n�tate, mai pot fi initiate parteneriate publice-private sau atrase fonduri europene.
Nici un primar nu ar trebui s� neglijeze Educatia. De ceea ce s�dim
acum, depind roadele pe care vrem s� le culegem peste timp.
�mbun�t�tirea calit�tii cadrului existent si l�rgirea activit�tii didactice
prin �nfiintarea unei gr�dinite cu program prelungit (cres�) si a unei
scoli profesionale de meserii ar fi numai c�teva capitole care
trebuiesc rezolvate �n comuna noastr�. C�t priveste administratia local� doresc s� schimb mentalitatea potrivit c�reia primarul se preocup� de problemele curente ale comunit�tii, cum ar fi asigurarea iluminatului stradal si mentinerea si reabilitarea drumurilor, doar c�t este campanie electoral�. Voi dovedi o preocupare constant� pe toat� perioada mandatului pentru ca aceste chestiuni ce tin de confortul si siguranta cet�teanului s� fie mereu �n atentia mea ca primar. Mai pe sleau spus, �n toti cei patru ani m� voi asigura c� s�nt fonduri pentru
�ntretinerea drumurilor, sigur c� voi acorda atentie si banilor europeni ce pot fi atrasi pentru acest lucru. C�t priveste iluminatul stradal, o surs� posibil� de finantare s�nt fondurile oferite �n acest sens de Ministerul Mediului. Conditia este s� realizezi un proiect pe aceast� tem�, iar una dintre preocup�rile mele va fi �nchegarea la nivelul prim�riei a unei echipe profesioniste care s� se ocupe cu realizarea de proiecte si accesarea de astfel de fonduri.
„Voi continua proiectele bune ale vechii administratii“
Rep.: Veti p�stra dialogul cu localnicii si dup� ce veti ajunge primar?
C.V.: Cet�tenii vor avea un cuv�nt de spus �n toate investitiile ce vor
fi f�cute. Iar c�nd spun c� vor fi dezbateri publice, m� refer la dezbateri �n mod real, nu doar de form�. Voi �ntreba cet�tenii de fiecare dat� �naintea unei investitii si p�rerea lor va fi cea care va duce la adoptarea unei decizii. Vorbim astfel de transparent� si de
conducerea comunit�tii dup� cum �si doresc oamenii, nu dup� cum
hot�r�ste arbitrar primarul sau conducerea judetului. Iar, dac� am amintit de transparent� �n actul decizional, m� voi preocupa ca
primar s� fie f�cute publice toate hot�r�rile de consiliu local at�t din
faza de proiect, pentru o dezbatere cu membrii comunit�tii locale
care s� duc� la formularea unor eventuale amendamente, complet�ri, dar si dup� adoptarea lor, pentru ca oamenii s� fie informati. Voi propune consilierilor �nregistrarea si eventual difuzarea sedintelor de consiliu local. Revenind la siguranta localnicilor, e lucru stiut c� �n comun�, din nefericire, au avut loc numeroase accidente rutiere, provocate �n principal de viteza excesiv�. Ca viitor primar, m� voi implica si �n rezolvarea acestei probleme, �n principal av�nd �n vedere realizarea unor sensuri giratorii, �n „punctele fierbinti“, �n special �n apropierea scolilor din comun�, astfel �nc�t soferii s� reduc� viteza �n aceste puncte. Nu �n ultimul r�nd, dat fiind c� nu exist� un nomenclator al str�zilor, nu de putine ori s�nt probleme legate de distribuirea
corespondentei. �mi propun s� rezolv c�t de rapid aceast� problem�, astfel �nc�t s� nu mai existe astfel de situatii care produc disconfort sau chiar priveaz� locuitorii comunei de primirea unor informatii ce pot fi extrem de importante pentru ei. Mai clar, fiecare strad� va fi demunit� si fiecare locuinta va primi num�r. Din discutiile cu localnicii am retinut c� s�nt probleme cu delimitarea propriet�tilor. Exist� si aici o solutie pe care intentionez s� o adopt: realizarea de lucr�ri cadastrale cu fonduri guvernamentale. Una dintre problemele cu care s-au confruntat rom�nii a fost c� atunci c�nd venea un primar nou abandona proiectele bune ale vechii admnistratii. Eu nu voi actiona astfel, ca exemplu voi continua proiectul de realizare a retelei de ap� canal, �n valoare de 2,5 milioane de euro si �l voi completa chiar. Adic� dac� �n proiect s-a prev�zut extinderea retelei electrice p�n� la statia de captare astfel dezvolt�nd o nou� zon� �n comun�, intentionez s� extind reteaua electric� si p�n� la soseaua national�. Astfel se creeaz�
posibilitatea dezvolt�rii unei noi zone rezidentiale cu toate facilit�tile
pentru cei care vor locui acolo. Vorbim despre aproximativ 40 de familii care vor avea toate conditiile pentru a-si �ntemeia un c�min.
V� spuneam de noi surse de bani la buget. Iat� un alt exemplu. Impozite pe cl�diri si terenuri si s� nu neglij�m investitorii care vor
putea veni �n zon� pentru c� vor beneficia de toate facilit�tile si au si
un vad bun la soseaua national�. O alt� problem� ce tine de confortul localnicilor o reprezint� modul �n care este colectat gunoiul. Si aici voi interveni cu o serie de modific�ri: �n primul r�nd gunoiul va fi colectat noaptea pentru a reduce aproape la minimum disconfortul creat de aceast� operatiune. Gunoiul va trebui scos dup�-amiaza, seara, iar echipa de la firma de profil va trece �n timpul noptii pentru a-l colecta. Apoi intentionez s� promovez un proiect de colectare selectiva a
gunoiului. Astfel putem obtine si niste fonduri suplimentare din
reciclarea lui si se vor reduce si costurile �n momentul �n care vom
preda doar gunoiul menajer. C�t priveste relatia cu localnicii, intentionez s� modific c�teva lucruri �n functionarea serviciilor din prim�rie, �n sensul reducerii timpului de asteptare al cet�teanului p�n� c�nd primeste r�spuns la problema sa. Principiul ar fi s� circule mai mult functionarul pentru a obtine h�rtiile necesare si c�t mai putin omul.
Vreau s� adaug c�teva lucruri si despre dimensiunea social�,
important� �n activitatea unui primar. Consider c� pentru cuplurile
care �mplinesc 50 de ani de c�snicie primarul poate face un minim
gest de a-i felicita �n cadrul unei s�rb�tori dedicate lor. Apoi, consider c� persoanele care benficiaz� de ajutor minim garantat ar putea deveni angajati ai prim�riei si cu ei ar putea fi rezolvate activit�ti cotidiene �n viata unei comunit�ti. Nu mai externaliz�m servicii, nu mai cheltuim bani �n plus, folosim aceast� fort� de munc� pentru comun�.
Mereu am f�cut referire la problemele oamenilor pentru c� asa am
g�ndit si derularea campaniei electorale. Contact direct cu omul pentru a afla de la surs� care s�nt problemele si a �ncerca �mpreun� s� g�sim rezolv�ri. Tin s� le multumesc din inim� tuturor celor care au fost al�turi de mine pentru mobilizarea de care au dat dovad�. Multumesc �n egal� m�sur� si voluntarilor care ne-au sprijinit neconditionat. As dori s� multumesc primarului interimar si viceprimarului comunei F�urei, pentru sprijinul acordat. Sigur principalele multumiri s�nt c�tre locuitorii comunei F�urei care m-au primit �n curtile lor si �i astept pe toti la vot, fiind �ncrez�tor �n rezultat. Mai ales c� am organizat o adunare electoral� �n Scoala Budesti unde au participat oameni din toate satele comunei si unde proiectul nostru s-a bucurat de un real succes. De aceea s�nt �ncrez�tor c� duminic� majoritatea localnicilor din F�urei vor vota pozitia 8 pe buletinul de vot.
„Alegeti din INIM�, dar cu cap“.
Rep.: Unde considerati c� s-a gresit �n administratia local� din
Rom�nia?
C.V.: Avem un cadru legislativ cu bunele si cu relele lui, dar tine de
fiecare dintre noi de aplicarea si interpretarea acestuia. Cu c�t vom fi mai integrativi, cu c�t mai multe initiative fezabile vom reusi s� implement�m �n comun�, cu at�t calitatea vietii noastre se
va �mbun�t�ti.
Rep.: Ce considerati c� este mai important la aceste alegeri
locale? Candidatul sau partidul?
C.V.: Eu cred c� este foarte important candidatul, dar �n acelasi
timp si �n egal� m�sur� este foarte important� si echipa pe care o
propune respectivul candidat. Partidele „istorice“ din ziua de azi au
o mare problem� de credibilitate. Si-au pierdut credibilitatea, pentru
c� �n spatele candidatilor propusi (candidati de slab� valoare de
cele mai multe ori) se ascunde o echip� corupt�, o echip� construit� pe interese personale, o echip� murdar�. M-au �ntrebat p�rintii mei: „Noi pe cine s� alegem?“. Le-am r�spuns asa: „Alegeti din INIM�, dar cu cap“.
|