Candidatii ALDE la CL Borca: „Consider�m c� noi, consilierii, trebuie s� comunic�m permanent cu populatia“
Tudor Candrea, administrator firm�
„Ne-am hot�r�t s� particip�m la aceste alegeri cu g�nduri bune pentru comuna Borca. Nu neap�rat noi, ca persoane, ci ca membri ai viitorului consiliu local, unde orice idee bun� pentru comunitate, indiferent din partea cui vine, s� fie agreat� si pus� �n practic�. Vrem s� transpunem preg�tirea si experienta noastr� pentru a schimba un sistem ce vine dintr-un timp �nvechit, s�-l �nnoim. M� refer la sistemul �nvechit �n care toat� lumea spune «Da» sau «Nu», fiind vorba de acea majoritate cov�rsitoare dictat� de un anume grup de interese. Plec�m de la ideea c� �n epoca tehnologiei nu mai este posibil ca legile si hot�r�rile locale s� fie adoptate �n necunostint� de cauz�, ci de c�tre oameni cu preg�tire si experient�, care s� stie ce voteaz� si pentru cine. Tot respectul pentru v�rstnicii satului constituiti �n Sfatul B�tr�nilor, care aveau �n trecut un cuv�nt greu �n luarea deciziilor, dar problema e c� acum nu mai avem acei oameni, ci unii care �si doresc cu orice pret s� fie sefi, uit�nd �ns� c� acest lucru presupune responsabilitate dincolo de interese personale si de grup. S-ar putea ca unele din ideile noastre s� nu fie pe placul cet�tenilor. M� refer la acele actiuni pe care le f�ceam alt�dat�, c�nd ieseam cu totii si f�ceam curat �n fata propriet�tilor, acele actiuni de munc� patriotic� unde participam si noi, elevii, pentru a face curat� localitatea. Din nefericire, ast�zi nu se mai face asa ceva. Noi vrem s� instituim acea stare de spirit care s� conduc� la buna gospod�rire a comunit�tii. La asta m-am referit. Ast�zi lumea asteapt� ca prim�ria s� fac� totul, dar s�nt lucruri pe care trebuie s� ni le asum�m. Consider c� noii consilieri trebuie s� comunice permanent cu populatia si dac� oamenii au idei bune s� le propunem consiliului si s� le punem �n practic�. C�t priveste starea economic� a comunei Borca, �n ultimii ani s-au f�cut unele progrese prin diverse lucr�ri edilitare de mici dimensiuni. S-au rezvoltat problemele legate de alimentarea satelor cu ap� potabil�. S�nt sate care si-au rezolvat aceast� problem� prin efort propriu si altele cu sprijinul conducerii comunit�tii. E un pas �nainte, dar nu-i totul, adic� mai este treaba cu canalizarea, care este o prioritate. Problema fondurilor este grea. Noi va trebui s� lupt�m pentru g�sirea de resurse financiare, dar nu toate tin de noi. Problema drumului ce str�bate comuna nu este a noastr�, dar ne afecteaz� pe noi. Nu vom putea face si dezvolta turismul f�r� modernizarea drumului. Eu lucrez �n domeniu constructiilor si multi furnizori de materiale refuz� s� fac� transportul acestora pentru c� drumul este greu. Deci, am un impediment �n dezvoltarea afacerii care, p�n� la urm�, �nseamn� locuri de munc�. Consiliul local n-are competent� �n rezolvarea marii infrastructuri. Acest aspect tine de Drumurile Nationale, care dup� cum se vede ne-a scos de pe lista de priorit�ti. La fel si cu drumul judetean de pe Sabasa. Cei din Suceava au prev�zut modernizarea drumului de la M�lini care comunic� cu cel din Sabasa, dar Consiliul Judetean Neamt n-a f�cut nici un proiect pe linia asta. Rolul nostru ca viitori consilieri va fi s� intensific�m activitatea, de a cere insistent si eventual chiar s� facem presiuni pe l�ng� autorit�ti p�n� la rezolvarea problemelor. �n ceea ce priveste dezvoltarea economic� a comunit�tii, �ntotdeauna am considerat c� cei care produc trebuie ajutati. Spun asta pentru c� actuala legislatie trage tot pe cel ce munceste. Investitorul trebuie ajutat si prin prioritizarea lui �n desfacerea produselor sale pe plan local. P�inea din Borca s� aib� �nt�ietatea �n a fi v�ndut� �n Borca. Asta credem c� ar putea fi rezolvat� prin consiliul local, acel forum legislativ care aprob� hot�r�ri, legi locale �n interesul comunit�tii. Lumea ne cunoaste si stie ce am f�cut pentru comunitate. Dac� este convins� prin realiz�rile noastre s� ne dea votul. Nu-i vom dezam�gi!“.
Alina Bud�i, profesor la Liceul Mihail Sadoveanu Borca
„Eu voi aborda lucrurile prin prisma activit�tii educative si culturale de la nivelul comunei Borca. �n calitate de viitor consilier local doresc s� continui la un nivel superior cele f�cute p�n� �n prezent, �n colaborare cu colegii mei. Eu zic c� am f�cut tot ceea ce mi-a stat �n putint� pentru ca tinerii s�-si petreac� timpul liber �ntr-un mod pl�cut si cu folos �n dezvoltarea personalit�tii lor. Si asta deoarece pe segmentul acesta comunitatea noastr� nu ofer� prea multe posibilit�ti. �nafar� de ansamblul de dansuri, traditii si obiceiuri populare, avem si un club eco-turistic, prin ambele �ncerc�nd s� aducem tinerii aproape de munte, s� stie ce �nseamn� respectul pentru munte. Am mers la actiuni de ecologizare pentru a vedea ce r�m�ne dup� trecerea omului pe acolo. M� refer la petrecerile �n aer liber. Si iat� asa au devenit responsabili, constiinciosi. Sigur, actiunea n-a fost foarte pl�cut�, dar a fost una foarte educativ�. S�nt convins� c� acesti tineri vor trage de m�nec� pe altii c�nd vor arunca o h�rtie unde nu trebuie. Cu ansamblul folcloric, �mpreun� cu un coleg de la scoal�, �ncerc�m s� oferim copiilor si tinerilor un alt mod, diferit de acela de a sta duminica �n cas� la calculator. Copiii vin la repetitii, merg la concursuri, au legat prietenii, iar prin spectacole facem schimb de experient� cu alte ansambluri, �ntr-un cuv�nt socializeaz�. Dac� vom reusi s� devenim consilieri poate �i vom ajuta si din punct de vedere financiar, pentru c� p�n� acum s-a f�cut totul pe cont propriu, cu ajutorul scolii si a celor din ansamblul mai mare Izvorul Borcutului. Dac� prin ansmblurile existente valorific�m mostenirea cultural� a str�mosilor nostri, mi-ar pl�cea s� �nfiint�m un club �n cadrul c�ruia copiii s� �nvete s� c�nte la instrumente, fapt ce presupune fonduri pentru procurarea acestora. Copiii s�nt foarte deschisi muncii culturale cu at�t mai mult cu c�t �n cadrul clubului eco-turistic s�nt unele probe culturale �n urma c�rora tinerii pot fi lansati. Pe segmentul acesta as vrea s� fac ceva, pentru c� s�nt p�rinte si m� g�ndesc si la viitorul copilului meu, dar si la cei ai comunit�tii. Dac� nu vom lupta ca acesti copii s� g�seasc� un mediu favorabil dezvolt�rii lor �n plan local �i vom pierde, ei apuc�nd spre alte zone si ar fi mare p�cat deoarece avem valori la noi la Borca. Eu s�nt din localitate am f�cut liceul aici, am mers la facultate, dar m-am �ntors acas� pentru c� am considerat c� aici e locul s� m� realizez si s� ajut si la realizarea generatiei tinere. Dac� voi ajunge consilier doresc s� lupt pentru realizarea tuturor proiectelor privind dezvoltarea �nv�t�m�ntului si a scolii, consider�nd c� este foarte important s� existe relatii bune �ntre educatie si consiliul local“.
Petronela Ticu, contabil
„Ca om care lucrez �n contabilitate relationez mai cu seam� cu agentii economici din comunitate si din zon�. De aceea cred c� �n calitate de consilier local as putea ca unele din dorintele acestora s� le fac cunoscute legislativului si s� le argumentez atunci c�nd e cazul pentru a fi �ntelese si supuse dezbaterilor. Chiar zilele trecute unul dintre agentii economici �mi spunea despre necesitate fiint�rii unui centru de colectare a deserurilor, h�rtii, cartoane pentru c� depunerea lor la container �n prezent nu se realizeaz� selectiv. Sigur, am dat un exemplu, dar dorintele oamenilor s�nt mult mai multe si asa cum spuneau si colegii noi trebuie s� fim cei care transmit si lupt� mai apoi �n consiliu pentru realizarea fiec�rei idei bune venit� din teritoriu, loc �n care tr�im si ne desf�sur�m si noi activitatea. Dac� electoratul �mi va da votul si voi deveni reprezentantu s�u �n consiliul local �l asigur c� voi veghea la stabilirea bugetului, dar si la cheltuirea corect� a banului public“.
Mihai Dahon, silvicultor si fermier
„Eu vin din alt� categorie, aceea a cresc�torilor de animale. Acum c�tiva ani islazurile erau tot ale comunei, dar politica a fost de-asa natur� c� am �nfiintat niste asociatii. Islazurile pe trupuri de p�suni au fost cur�tate, am modernizat st�nele, am adus ap� pentru animale si celelate utilit�ti, astfel �nc�t viata ciobanului s� devin� mai bun� si produsele s� fie f�cute �n conditii de igien�. Totul bine si frumos, dar problema noastr� este desfacerea produselor. N-avem unde le vinde. Ne lupt�m s� deschidem un magazin �n Borca, dar ne lovim de lipsa spatiului. Am �ncercat s�-l �nchiriem �ns� n-am reusit. Primarul ne-a ajutat, dar mai s�nt multe de f�cut, iar actualul consiliu nu ne-a prea �nteles, c� nu multi dintre membri s�nt cresc�tori de animale. Dup� �nchiderea minelor, oamenii au revenit la cresterea animalelor, c� nu au din ce tr�i. P�durea nu mai merge... Dar, chiar de au animale s�nt dezam�giti c� nu au unde-si valorifica produsele. N-au cui da un kilogram de lapte, de br�nz�, o piele de oaie, un miel. Asta-i marea noastr� durere. Asta m� determin� s� lupt pentru a deveni consilier. Vreau s� lupt pentru g�sirea de solutii �mpreun� cu executivul si s� lupt pentru rezolvarea problemelor cresc�torilor de animale. S� nu uit�m c� t�ranul a fost, este si va fi talpa t�rii si cel care ar trebui s� hr�neasc� poporul cu produse bio, astfel �nc�t acesta s� creasc� si s� tr�iasc� s�n�tos. S�ntem o zon� cu teren arabil foarte putin. Singura sans� este cresterea animalelor, �ndeletnicirea mostenit� de la str�mosi. S� c�ut�m solutii si s� le transpunem �n viitorul consiliu local, c� altfel nu se poate! Dac� �n consiliu vor fi si cresc�tori de animale, altfel se vor pune problemele. Eu asa cred, iar dac� oamenii vor avea �ncredere �n noi s� ne voteze, dac� nu, nu“.
|