 Cetatea Neam�ului, un monument al gloriei trecute �i al nep�s�rii contemporane
• �n lipsa unor ample �i temeinice lucr�ri de reabilitare, monumentul medieval s-a degradat continuu • „... D�m iar �n �oseaua ce trece prin dumbrava de stejari �i, de la Coverga, ne l�s�m la dreapta pe valea Nem�i�orului �n satul V�n�tori �i ne oprim pe prundul Ozanei, sub malul r�pos, �nalt, pe fruntea c�ruia st�, ca o coroan�, fantastica ruin� a Cet��ii Neam�ului... Puternic �nfipt �n cre�tetul unui grind st�ncos, av�nd �n spate �ntunecime de codru, �n fa�� pr�pastie sub metereze-nalte �i vedere larg� pe toat� valea, cuibul acesta de vulturi, cum �l numesc legendele, a �nfruntat adesea c-o m�n� de voinici o�tiri n�v�litoare, �i-n �ase veacuri de nep�tat� m�ndrie, o singur� dat� �i-a deschis por�ile f�r� de lupt�, �i-atuncea nu unui cuceritor str�in, ci falnicului domn al tuturor rom�nilor - Mihai Viteazu.“
A�a caracteriza Alexandru Vlahu��, �n stilul oarecum exaltat al epocii, falnica ctitorie mu�atin� care �nfrunt� timpurile de peste �ase veacuri, unul dintre monumentele cele mai reprezentative ale jude�ului Neam�.
�ncercarea de reconsiderare, de refacere �i conservare a monumentelor istorice �i de arhitectur� constituie, de ani buni, o tem� preluat� de toate conducerile succesive ale ministerului de profil. Cu toate acestea, fondurile insuficiente sau proasta dirijare a acestora, ini�iativele sc�pate de sub control, lipsa unei strategii coerente �i existen�a permanent� a altor priorit��i fac din acest proces unul iluzoriu. Din p�cate, ctitoria mu�atin� de pe dealul Ple�u, dup� ce a �nfruntat c�teva veacuri, se arat� a fi din ce �n ce mai ab�tut�. Pentru c� ceea ce n-au reu�it s� fac� Mahomed al II-lea �n 1476, Soliman �n 1538, Ioan Sobieschi �n 1691 �i Mihai Racovi�� �n 1718, se pare c� vom reu�i noi. Ruinele Cet��ii Neam� vor deveni, �n cur�nd, ruinuri...
Alcoolul d�uneaz� grav s�n�t��ii
Pe drumul de costi�� ce duce la... Cetate, te �nt�mpin�, de la �nceput, o m�su�� de lemn pe care c�teva femei din B�l��te�ti ofer� vizitatorilor, �n spiritul grandiosului program na�ional de corelare a turismului cu comer�ul, c�te ceva din binefacerile naturale ale regiunii: dulce�uri, �erbet, �n borcane legate cu sfoar� �i, evident, mostre de jum�tate de litru - pentru c� alcoolul consumat �n exces d�uneaz� grav s�n�t��ii - din rachiul „perjarilor“.
Drumul p�trunde, apoi, piepti� �n ad�ncul p�durii, vegheat de ceea ce au fost, c�ndva, felinare. St�lpii, v�duvi�i de becuri, stau apleca�i �ntr-o r�n� ca ni�te vestigii ale unei epoci ce a descoperit electricitatea �i binefacerile ei; de care ast�zi, �n epoca informaticii, ne-am dezb�rat. �mpresurat de lumina estompat� de crengile dese, �ncerc s�-mi �nchipui cum e s� te prind� seara pe aici �i m� �ngrozesc.
P�stra�i cur��enia!
Dar �i mai tare m� �ngrozesc c�nd constat inutilitatea co�urilor de gunoi vopsite �n galben, pe care se reg�se�te tot at�t de inutilul �ndemn: „P�stra�i cur��enia!“. Con�inutul recipientelor zace la picioarele lor, pe o raz� de c��iva metri. Mai departe, ambalaje r�zle�e �nnobileaz� p�durea cu mesajele lor mobilizatoare. Tot traseul arat� ca o groap� de gunoi care este departe de a fi ecologic�. Pe alocuri, drumul c�rpit ingenios �n buna tradi�ie a na�iei d�, totu�i, semne de sl�biciune �i lehamite �i se las�, cu tot cu balustrada metalic�, c�tre r�pa plin� de resturile civiliza�iei.
Aten�ie, cad pietre!
�n rari�te, c�nd �n�l�imea cople�itoare a Cet��ii umple ochiul de cer deschis asupr�-i, consta�i, de departe, c� urmele ghiulelelor polone adast� �i ast�zi, nevindecate, deasupra por�ii de intrare. Mai mult, baza c�torva dintre st�lpii de sus�inere ai arcuitului pod de acces este, pe alocuri, agresat� de ap�, �i mortarul risipit las� s� se vad� conturul desc�rnat al pietrei dezgolite. Pe pod, traversele putreg�ioase �i mi�c�toare te umplu de emo�iile h�ului care se casc� sub tine. Pe alocuri, unele au mai fost �nlocuite �i reparate de c�tre cei ce gospod�resc monumentul. De altfel, �n monet�rie, un vraf de sc�nduri �i dulapi a�teapt�, feri�i de umezeal�, s� fie folosi�i la urm�toarele c�rpeli. �n turnul de nord-est, o capr� din tumurugi �ncearc� s� proteguiasc� bolta dind�r�tul zidului cariat. De�i �nc� �n picioare, multe din zidurile incintei par s� fi obosit. Cel mai mult a avut de suferit c�r�mida din structurile semicirculare ale bol�ilor �i cea folosit� pe post de umplutur� �ntre rosturile pietrelor. �n acela�i timp, p�r�ile superioare ale ruinelor, cele mai expuse intemperiilor, au �nceput s� se lepede de greaua povar� a pietrelor. Cea mai grav� problem� este, �ns�, a zidului frontal de incint� unde, l�ng� poarta de acces, o pl�cu�� avertizeaz� vizitatorii: „Aten�ie, cad pietre! Nu sta�i sub ziduri!“.
Un ghid sceptic
Ghidul Mihai Cucolea elibereaz� biletele de intrare �i nu uit� s� le reaminteasc� vizitatorilor c�, pentru a se revedea �i la ie�ire, este bine s� fie aten�i s� nu le creasc� vreun bolovan �n cap. �i, ca to�i istoricii medievali, e destul de sceptic:
„Vara asta, datorit� problemelor care au fost �n �ar�, num�rul vizitatorilor a sc�zut considerabil, fa�� de anul trecut. �n medie, la sf�r�it de s�pt�m�n�, avem cam o sut� cincizeci-dou� sute de vizitatori. �n timpul verii, evident, num�rul este mai mare; mai vin grupuri de copii, grupuri organizate. Cele mai urgente probleme s�nt legate de d�r�marea zidului de la intrare �i de starea precar� a lemn�riei podului de acces care trebuie schimbat�, pentru c� grinzile s�nt putreg�ioase. Turi�tii fac destule observa�ii. Nu avem o carte de sesiz�ri �i reclama�ii, dar, verbal, fac destule. �n primul r�nd, legate de cele dou� probleme de care am pomenit. De altfel, noi am montat �i pl�cu�e avertizoare, pentru c� nu �tii c�nd poate veni o piatr� de sus. Drumul de acces las� de dorit �i, mai ales, co�urile de gunoi puse de cei de la silvic. Ar trebui f�cut� o inspec�ie �n p�dure. S� vin� s� vad� aspectul. Aici, sus, unde s�nt co�urile noastre, este ordine. Ce este pe drumul de acces e treaba p�durarului. Sper s� nu se supere pe mine. Cei de la rezerva�ia de zimbri au venit, au a�ezat co�urile �i le-au l�sat a�a. Nu-i intereseaz�. Au un contract cu prim�ria �i asta prive�te �i administrarea. B�ie�ii care vin �i mai descarc� nervii pe co�urile de gunoi. Pe alee, nu te po�i lua de ei pentru c�, �tim prea bine, este democra�ie original�. Se reclam� starea proast� a drumurilor de acces la m�n�stirile de la V�ratec �i Agapia. Chiar am avut un grup de greci care ne-au spus c�, dac� p�n� acum veneau o dat� sau chiar de dou� ori pe an aici, de acum n-or s-o mai fac�. �i-au stricat ma�inile. S�nt observa�ii care privesc �ntreaga zon� turistic� din care facem �i noi parte.“
Un director m�hnit
Directorul Complexului Muzeal Jude�ean Neam�, Gheorghe Dumitroaia, se arat� - �i, de bun� seam�, chiar �i este - foarte m�hnit de imposibilitatea de a face mai mult pentru reconsiderarea monumentului mu�atin.
Reporter: Mo�tenirile str�mo�ilor no�tri ne dau numai b�taie de cap, domnule director. Ce mai spera�i �n leg�tur� cu monumentul medieval de la T�rgu Neam�?
Gheorghe Dumitroaia: �n leg�tur� cu Cetatea Neam�ului, a fost aprobat un proiect PHARE pentru repara�ia podului de acces �i unele plomb�ri care se impun, av�nd �n vedere c� au loc anual desprinderi de piatr� din ziduri care, practic, pun �n pericol �ns�i existen�a monumentului.
Rep.: Anul trecut, v� pl�ngea�i de drumul de acces.
G.D.: Drumul, �n mare, este reparat de c�tre Prim�ria T�rgu Neam�, dar conform proiectului, se va merge de jos cu drum, lumin�, proiectoare, ap� �i un punct de documentare care va sluji �i drept ad�post pentru colegii care lucreaz� acolo.
Rep.: Demersurile s-au f�cut de ceva vreme �n acest proiect.
G. D.: Interven�ia la Cetatea Neam�ului este de mult� vreme a�teptat�. A mai fost �i un proiect anterior care trebuia s� profite de comemorarea, �n 2004, a lui �tefan cel Mare. La fa�a locului, �n luna august, ministrul de atunci, R�zvan Teodorescu, ne-a informat c� s-a aprobat jum�tate din suma necesar�, mai precis 6,6 miliarde, dar, p�n� la sf�r�itul anului, nu am primit nici un leu. Ce s-a �nt�mplat cu banii... trage�i dumneavoastr� concluziile. Ca s� nu mai vorbim de faptul c� au intervenit o mul�ime de probleme organizatorice. Institutul monumentelor istorice nu s-a �ngrijit din timp de procurarea lemnului, de exemplu. Acolo trebuie luat lemn de stejar din timp, pus la uscat, tratat... Nu se poate folosi orice. �i trebuie o cantitate mare, c�teva sute de metri cubi. Nu se poate face peste noapte.
�ngrijorare ministerial�
Directorul Direc�iei pentru Cultur�, Culte �i Patrimoniu Cultural a jude�ului Neam�, Adrian Alui Gheorghe, este de p�rere c� administra�iile locale �i comunit��ile ar trebui s� fie mai grijulii cu ceea ce le apar�ine: „Cetatea Neam�ului nu poate s� arate mai bine dec�t �mprejurimile. E grav, �ns�, ce se �nt�mpl� acolo �i risc�m s� pierdem m�rturii patrimoniale importante, din motive diferite: s�r�cie, lips� de coeren�� a programelor na�ionale de restaurare, interven�ii pompieristice, inconsistente, care n-au rezolvat fondul problemei... La nivelul direc�iei specializate din cadrul Ministerului Culturii �i Cultelor, starea Cet��ii Neam�ului este privit� cu �ngrijorare �i s�nt promise fonduri. Oricum, trebuie o interven�ie rapid�, p�n� c�nd localnicii nu vor reu�i s� �ngroape cetatea �n gunoaie. Am condus ni�te speciali�ti �n patrimoniu din str�in�tate la Cetatea Neam�ului, la Agapia, la V�ratec, �i au r�mas profund dezam�gi�i de drumurile proaste, de gropi, de lipsa de interes a administra�iilor locale pentru patrimoniul din preajm�.“
Final romantic
�n anul 1971, M. Dr�gotescu, D. B�rl�deanu �i Gh. Bunghez, �ntr-o lucrare dedicat� monumentelor istorice din jude�ul Neam�, concluzionau astfel prezentarea Cet��ii Neam�ului: „Supus� �n ultimii ani unor ample lucr�ri de restaurare �i consolidare, cetatea �i-a rec�tigat seme�ia de alt�dat�. S-a ref�cut p�nza de ziduri din vremea lui �tefan cel Mare; podul de acces cu st�lpii s�i monumentali se opre�te din nou �n fa�a por�ii principale; construc�iile anexe din interior au fost reamenajate. Mai mult ca oric�nd, p�r�sind cetatea �i privind �n urm�, ni se pare �i nou�, asemenea lui Vlahu��, c� �n forma zidurilor sale vedem coroana lui �tefan cel Mare.“ Nu �ndr�znesc s� v� spun ce vedem ast�zi...
NOT�: Documentarea acestui articol a fost f�cut� de �nainte ca autorit��ile locale din T�rgu Neam�, cu sprijinul Consiliului Jude�ean, s� c�tige, recent, un proiect PHARE, intititulat „Reabilitare monument istoric Cetatea Neam�ului“. El va beneficia de o finan�are de 1,7 milioane euro, urm�nd a se reabilita infrastructura rutier� de la Policlinica din ora�ul de la malurile Ozanei �i p�n� la cetate, construirea a dou� parc�ri, canaliz�ri �i alimentare ap� p�n� �n incinta monumentului medieval, trotuare, repara�ii la ziduri �i podul cet��ii etc.
|
Autentificare
