Sfintirea monumentului dorit de p�rintele Iustin
• este vorba despre monumentul de la Nemtisor, V�n�tori Neamt, dedicat miilor de soldati rom�ni, germani, rusi si unguri c�zuti �n zon� �n cel de-al Doilea R�zboi Mondial • pe dealul Bobeuc� este asteptat si IPS Teofan, mitropolitul Moldovei • planurile monumentului au fost schitate de p�rintele Iustin P�rvu •
Monumentul care se ridic� pe o culme situat� deasupra satului Nemtisor, comuna V�n�tori Neamt, va fi sfintit s�mb�t�, 21 mai, �n zi de mare s�rb�toare crestin� - Sfintii Constantin si Elena. La ceremonialul religios este asteptat IPS Teofan, mitropolitul Moldovei si Bucuvinei, al�turi de preoti din zon�, stareti de m�n�stiri si multime de credinciosi. Nu va lipsi Neculai Popa, presedintele Asociatiei �n Muntii Neamtului, cel care s-a ocupat de lucr�rile la edificiul pe care pl�nuia s�-l ridice p�rintele Iustin P�rvu, fostul staret al M�n�stirii Petru Vod�. „Am reusit cu prijinul unor oameni inimosi, ai unor institutii si firme s� ridic�m monumentul pl�nuit de p�rintele Iustin �n memoria ostasilor c�zuti �n grelele lupte purtate �n aceste locuri. S�ntem cu lucr�rile aproape gata, dar mai s�nt unele de f�cut. La slujba de s�mb�t�, de la ora 9, va fi prezent si IPS Teofan, �mpreun� cu un sobor de 30 de preoti si invit�m credinciosii s� asiste la acest mare eveniment religios“, a declarat Neculai Luca. De la acesta am mai aflat c�, zilele trecute, �mpreun� cu cadrele de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgent� au fost recuperate din p�durile din zon� osemintele a doi soldati, ele fiind depuse �n una din criptele monumentului. Dat� fiind vechimea lor, nu s-a putut constata dac� s�nt militari rom�ni sau de alt� nationalitate. Lucr�rile la constructie au fost estimate initial la vreo 600 de mililoane de lei vechi, dar suma a fost cu mult dep�sit�, merg�ndu-se spre 2 miliarde vechi. P�rintele Iustin, cunoscut pentru patriotismul si pentru suferintele �ndurate �n �nchisorile comuniste si-a dorit din tot sufletul ca cei 14.000 de soldati ce au murit �n Muntii Neamtului s� fie cinstiti prin ridicarea unui monument. Nu a mai apucat s�-l vad�, moartea nemaiav�nd r�bdare cu duhovnicul. „A fost cea mai fierbinte dorint� a p�rintrelui Iustin de a ne onora astfel �naintasii si chiar el, cu m�inile sale, a schitat monunentul, a stabilit locul amplasamentului si a f�cut unele demersuri. Din nefericire, acesta a murit �nainte de a-si vedea visul cu ochii dar am decis ca prin eforturile noastre si ale unor oameni cu suflet mare s� reusim ridicarea acelui monunent. P�rintele Iustin �i numea pe acei soldati, rom�ni, nemti sau rusi, «adev�rati mucenici ai lui Dumnezeu» si mai spunea c� orice credincios care vrea s� se m�ntuiasc� s� ia �n rug�ciunile sale m�car un erou ce a murit nevinovat, asa cum au murit mucenicii pentru credint� si pentru Hristos“, ne spunea Neculai Luca cu c�tiva ani �n urm�. �n p�durile din zona Brusturi - V�n�tori Neamt, �n 1944 au avut loc lupte grele �ntre trupele germane si se pare maghiare aflate �n retragere si cele ruse si rom�ne, estim�ndu-se c� au murit circa 14.000 de soldati. Locul a fost numit si Valea Pl�ngerii si se spune c� a fost cea mai mare tragedie petrecut� pe teritoriul rom�nesc �n timpul conflagratiei, urmat� de cea de la Oarba de Mures, unde au murit cam 11.500 de eroi. �n zon� si-au dat viata soldati din Regimentul 15 R�zboieni din Piatra Neamt, Batalionul 3 - V�n�tori de Munte T�rgu Neamt, Regimentul 8 si 12 C�l�rasi din Roman, Regimentul 25-26 Vaslui, Regimentul 24 Infanterie Tecuci, Batalionul 9 V�n�tori de Munte Aiud, Regimentul 17 Timisoara, Regimentul 82 Infanterie T�rgu Mures si multi locuitori din zona frontului. Edificiul de la Nemtisor este amplasat pe un deal asem�n�tor Golgotei si are la baz� un osuar de 5/5 m, forma sa este de cruce continuat� cu o piramid� de peste 10 metri �n�ltime. �n interior vor fi depuse osemintele eroilor necunoscuti iar peretii osuarelor vor fi pictati cu sfintii protectori ai eroilor si ai �nchisorilor.
M�n�stirea Sf�nta Cruce
Tor pentru cinstirea militarilor c�zuti �n lupte a fost zidit� M�n�stirea Sf�nta Cruce. Ea se afl� �n comuna Brusturi, la vreo 10 km �n inima codrilor, de la acest asez�m�nt ajung�ndu-se pe un drum forestier la Nemtisor. �n memoria acestor eroi necunoscuti c�zuti f�r� o cruce la c�p�t�i, marele duhovnic Ilarion Agatu a ctitorit, �mpreun� cu fiul s�u Alexandru, l�casul de cult. P�rintele Ilarion Argatu avea o afinitate fat� de tot ce era legat de armat�, fiindc� dup� terminarea facult�tii teologice la Cern�uti a urmat cursurile Scolii Militare din Bac�u. De aici probabil si dorinta sa de a face mai mult pentru pomenire eroilor care au transformat p�durea de la Brusturi �ntr-un adev�rat cimitir prin p�duri. Initial, �n aceast� zon� a existat doar un morm�nt, str�juit de o cruce de piatr�, �n care fuseser� �ngopate simbolic osemintele unui ostas necunoscut. Ulterior, s-a f�cut o troit� de lemn, care amintea de jertfa soldatilor, iar �n 1992 s-a pus piatra de temelie a schitului. Pelerinilor care str�bat codrii din Brusturi, dup� c�tiva kilometri de mers, li se se deschide �n fat� imaginea asez�m�ntulului cu turlele albe ale clopotnitei str�lucind �n lumin�. Curtea nu este prea mare si atrage atentia biserica din lemn, asem�n�toare celor maramuresene. „Biserica este f�cut� din lemn de stejar, cu fresc� �n interior, o pictur� realist� foarte frumoas�“, ne povestea staretul Efrim Ciobanu. La initiativa acestuia si a fostului primar Eugen Vr�jitoru, �n curtea m�n�stirii a fost ridicat si un monument, flancat de dou� tunuri, c�teva cuvintele �ncrustate pe o plac� de marmur� fiind emotionante: „Trec�torule, mergi si spune lumii c� noi am murit aici ap�r�nd patria. Ne-am stins printre str�ini, departe de cas� st�nd cu arma �n m�n�. Ne-am pr�busit loviti de moarte, sub negru giulgiu de t�r�n� si cum nici cruci n-avem la capul nostru, dragi urmasi, �n rug�ciune m�car un g�nd, p�strati-ne din c�nd �n c�nd“.
P�durea cu schije
Monitorul a ajuns acum c�tiva ani la m�n�stirea amintit�, ghid fiind inginerul Traian Humulescu, pe atunci seful Ocolului Silvic T�rgu Neamt. Si de la acesta aveam s� afl�m am�nunte interesante. „Ani si ani la r�nd oameni de-ai nostri sau s�teni care participau la diverse activit�ti forestiere ne spuneau c� au g�sit elemente de munitie, aici fiind vorba de diverse proiectile, grenade sau arme pe care timpul si-a pus amprenta. Ca s� nu mai vorbim de r�m�site umane. Multe dintre ele au fost str�nse si �ngropate crestineste cu diverse ocazii, dar mai ies si acum la lumin�. Semn c� b�t�lia a fost crunt� este si faptul c� lemnul din codrii din preajma m�n�stirii nu a putut fi folosit �n anii din urm� dec�t pentru foc. Nu putea fi debitat �n sistem industrial pentru c� trunchiurile erau pline de schije �n urma bombardamentelor de artilerie. V� dati seama ce se putea �nt�mpla dac�, de exemplu, p�nza unui gater «musca» dintr-o schij�“, ne spunea inginerul Humulescu. Alte detalii am aflat si de la staretul Efrim Ciobanu. „Aici, �n al doilea r�zboi mondial, a fost o ambuscad� cumplit�. (...) Rom�nii si nemtii erau undeva �n creasta Nemtisorului, iar rusii veneau de undeva dinspre Boroaia, Suceava. S-au �nt�lnit toti �n jurul acestui sf�nt l�cas si a fost un m�cel, c� nu s-a mai stiut cine �n cine trage. Tr�geau unii �n altii de fric� s� nu trag� ceilalti. Spun martorii de atunci c� p�r�ul care curge pe l�ng� m�n�stire era rosu de at�ta s�nge v�rsat. Si urmele r�zboiului s-au cunoscut mult mult timp. Sase luni s-au c�utat si s-au pl�ns mortii. Armata a luat apoi m�suri, patru ani a detonat si a cules munitie de prin aceste locuri. Era o zon� foarte periculoas�, minat�“.
|