Contrabanda cu tig�ri, realit�tile unui flagel
• ieri, la Piatra Neamt, a fost lansat� campania public� intitulat� „Rupe lantul! Contrabanda cu tigarete este ilegal�!“ • evenimentul a prilejuit o analiz� a ceea ce reprezint� comertului ilicit cu produse din tutun la nivel national si �n special pe Regiunea Nord-Est • la Neamt, contrabandistii mirositi de c�inele politist de urm� Odek sufer� pierderi importante • Un TIR cu tigarete introdus �n tar� aduce profituri cuprinse �ntre 500.000 si un miliion de euro • Sediul Biroului Vamal din Piatra Neamt a fost ieri gazd� pentru lansarea campaniei publice de constientizare a efectelor negative ale comertului ilicit cu produse din tutun. Este a V-a, se intutuleaz� „Rupe lantul! Contrabanda cu tigarete este ilegal�!“ si a fost realizat� de Euromonitor Business Consulting Services, �n parteneriat cu Politia de Frontier�, Politia Rom�n� si Directia General� a V�milor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscal�, cu sprijinul JTI, unul din marii produc�tori de pe piata produselor din tutun. „Mesajul «Rupe lantul!» urm�reste s� transmit� c� un sistem nu poate functiona f�r� rotitele care �l pun �n miscare, iar cump�r�torul este una dintre aceste rotite. Fiecare dintre noi are puterea s� stopeze traficul ilicit cu tigarete dac� refuz� s� cumpere produse de contraband�. Astfel, va avea de c�stigat �ntreaga societate, pentru c� o retea de contraband� �nseamn� crim� organizat� si bani �n minus la bugetul de stat“, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services. Campanie se deruleaz� �n perioada martie-iunie �n zece judete din apropierea granitelor din nord-est, nord, vest, sud-vest, precum si �n Bucuresti. Evenimentul la care au luat parte reprezentanti ai Politiei Iasi, Suceava, Neamt, ai Directiei Regionale a V�milor Iasi si ai Inspectoratului Teritorial al Politiei de Fronier� Iasi a prilejuit o analiz� a fenomenului contrabandei si a actiunilor derulate pentru sanctionarea actelor infractionale. Punctul de pornire l-a constituit rezultatele unui sondaj, prin metoda interviului, realizat de Compania de Cercetare Novel Research �n r�ndul a 2500 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale Rom�niei, fum�tori adulti (18-64 de ani) din care a reiesit c� nivelul contrabandei cu tig�ri este mult mai ridicat �n judetele din nord-est dec�t media pe tar� (17,8%). „Si �n ianuarie 2016, regiunea nord-est continu� s� fie cea mai afectat� de comertul ilegal cu tigarete, cu o cot� a pietei negre de 36,8%, cu toate c� se afl� �n sc�dere fat� de noiembrie 2015, cu peste 10%. Regiunile nord-vest si vest detin, de asemenea, cote importante, desi se afl� pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%)“, a declarat Marian Marcu, directorul companiei Novel Research. Conform studiului, sursele principale de tig�ri de contraband� s�nt Republica Moldova, Ucraina si cheep whites, adic� acele pachete care au �nscrise mentiunea c� s�nt doar pentru comertul �n retelele duty-free, dar nu s�nt prezente acolo, ci �n comertul stradal si la tarabele din piete. „�n t�rile vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care aplic� alt sistem de taxare dec�t cel comunitar, pretul unui pachet de tigarete este si de 5-6 ori mai mic dec�t �n Rom�nia. Drept urmare, profitul contrabandistilor este imens, iar pierderile comunit�tii pe m�sur�“, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.
Profituri uriase
Campania lansat� la Piatra Neamt este sustinut� si de marii produc�tori de pe piata produselor din tutun. „Interesul nostru este usor cinic: vrem s� vindem, prin urmare, vrem s� vindem legal. Dac� piata este invadat� de tig�ri ilegale, noi vindem mai putin. Dac� noi vindem mai putin, statul �ncaseaz� mai putine taxe, deci este practic o cointeresare. Aproape 80% din pretul unui pachet de tigarete �nseamn� taxe. Deci noi lucr�m �ntr-un fel, �n primul r�nd pentru ANAF. Str�ngem taxele de la consumatori si le vir�m la bugetul de stat �n fiecare lun�, astfel �nc�t, �n ultimii ani, industria tutunului a fost al doilea mare contribuabil la bugetul Rom�niei. �n 2015, am virat circa 3 miliarde de euro. S�nt foarte multi bani si, atunci c�nd noi vindem mai putin, se simte la �ncas�ri si de la Directia Mari Contribuabili s�ntem sunati si �ntrebati ce se �nt�mpl�, de ce am dat mai putin, si atunci trebuie s� explic�m. Pentru noi este un obiectiv de business. �ncerc�m s� stop�m contrabanda, dac� nu, m�car s� reducem acest fenomen, astfel �nc�t s� putem vinde mai departe pentru c�, desi e o industrie controversat�, cu un produs controversat, este o industrie legal� si un produs legal. Si pentru consumatori cred c� este mai s�n�tos s� cumpere produse certificate, cu ingrediente raportate la Ministerul S�n�t�tii, dec�t s� cumpere tot felul de produse ciudate care nu se stie nici unde au fost fabricate, nici cum au fost depozitate sau transportate si nici c�t de vechi s�nt“, a declarat Gilda Laz�r, director Corporate Affairs & Communications la produc�torul de tigarete JTI Rom�nia, Moldova si Bulgaria. Implicarea marilor companii care au acest obiect de activitate �n combaterea comertului ilegal cu tutun prin acest gen de campanii cap�t� si alte forme dup� cum a mai precizat Gilda Laz�r: „�i ajut�m pe cei de la Vam� s� formeze c�ini care depisteaz� tutun, avem aproape 40 la un centru din Giurgiu. Programul este derulat cu ajutorul nostru de la �nceput, de la cump�rat c�inii, p�n� la hran�, antrenament, dotat cu masini etc. La var� vom avea prima generatie de «absolventi», dubl� specializat�: pentru droguri si pentru tutun. Avem si dou� exemplare care depisteaz� numerar, pentru c� cei care trec granita s� cumpere tigarete nu se duc nici cu cardul, nici cu cecul, se duc cu bani, si banii au miros. Am contribuit si la formarea agentilor care trebuie s� depisteze tigaretele cu ajutorul acelor aparate de scanare, prin cursuri de preg�tire la Trier, �n Germania“. Tot ea a precizat c� din calculele f�cute de autorit�ti reiese c� la un TIR cu tigarete de contraband� trecut peste granit� si valorificat pe piata neagr�, profitul este �ntre 500.000 si 1 milion de euro. „Foarte greu cad capii de retea, cel mai rapid cad c�r�usii, v�nz�torii s�nt cei mai vizibili, iar cump�r�torul nu este pedepsit“, a mai spus Gilda Laz�r.
La Neamt, Odek e spaima contrabandistilor
Comform datelor sintetizate de reprezentantii Directiei Generale a V�milor, �n primele dou� luni ale anului, �n Rom�nia s-au confiscat peste 700.000 buc�ti tigarete. Cele mai importante capturi au fost la frontiera cu Ucraina si Moldova: 230.000 de tigarete la Biroul Vamal Siret, 150.000 la Halmeu, 10.000 tigarete la Albita. Problema traficului de tigarete ilegale nu ocoleste nici Neamtul, chiar dac� nu este judet de frontier�. Situatia a fost prezentat� ieri de comisarul sef Ioan P�nzariu, seful Serviciului Economic din cadrul IPJ Neamt. „Problema �n discutie se concentreaz� pe zonele Piatra Neamt, Roman si pe drumurile nationale din judet. Interventia noastr� are loc al�turi de celelalte organisme care au atributii �n depistarea actelor de contraband�. Cea mai bun� prevenire este constatarea infractiunilor. Un mare sprijin si noroc a fost c� �n Neamt este repartizat un c�ine de urm�, Odek, aflat �n dotarea serviciului, un patruped foarte bine preg�tit. Odek face parte din cei cinci c�ini �n ordine valoric�, la nivel national“, a declarat ofiterul. Comisarul sef P�nzariu a descris si c�teva metode folosite de membrii retelelor pentru a transporta marfa ilegal�. „Ideea contrabandistului este s� scape de bratul legii. Aceast� mentalitate face ca ideile de dosire a tig�rilor s� aib� conotatii care dep�sesc limita uman�. Ideile de a dosi tigaretele s�nt din ce �n ce mai n�strusnice: �n anvelope, �n rezervoare duble, �n pereti dubli la masini, si nu numai, �n stive de lemne, �n saci de gunoi. Este diabolic� mintea contrabandistului, si, din acest motiv, interventia noastr� trebuie s� se fac� pe baz� de informatii, pe baz� de documentare. Nu este suficient s� intervii �n piat�, pentru c� o s� se spun�: «am v�zut la tarab�, �n piat�, pe cineva v�nz�nd un pachet cu tig�ri de contraband�». V�nz�torul nu reprezint� un grad de pericol social ridicat, care s� necesite cercetarea si trimiterea �n judecat�, chiar dac� detinerea constituie infractiunea de contraband�“ a mai precizat seful Serviciului Economic. Acesta a prezentat si dimensiunea �n cifre a acestui flagel la nivelul judetului: „�n 2015 si primul trimestru din 2016 au fost �nregistrate si documentate peste 110 dosare ce vizau actiuni de contraband� cu tig�ri �n care au fost cercetate 142 de persoane, din care au fost trimise �n judecat� 23 �n 14 dosare“. Prevederile Codului de procedur� penal� nu permit trimiterea �n judecat� a comerciantilor sau cump�r�torilor pentru detinerea c�torva pachete de tig�ri pentru c� nu este justificat pericolul social. „�n schimb, avem �n documentare astfel de traficanti care au fost g�siti de 2, 3 sau 4 ori. S�nt cunoscuti de noi si avem activit�ti cu Parchetul, cu DIICOT, cu structuri din Suceava, Iasi, Bac�u �n domeniul prevenirii si destructur�rii unor retele“, a mai ad�ugat comisarul sef P�nzariu.
|