Problemele agricultorilor s�nt foarte multe si acute
• firmele din domeniu au reclamat problemele cu care se confrunt� si au c�utat solutii pentru iesirea din impas �n cadrul unei �nt�lniri la Camera de Comert si Industrie • afaceristii au reclamat c� organele de control �i privesc ca pe niste infractori • birocratia foarte mare si forta de munc� slab preg�tit� s�nt alte aspecte care genereaz� probleme • Camera de Comert si Industrie Neamt a continuat seria �nt�nirilor organizate cu afaceristi din diverse domenii pentru a identifica problemele cu care acestia se confrunt�, dar si pentru a c�uta solutii. Una dintre ele, care a avut loc luna trecut�, i-a avut �n prim plan pe cei din domeniul agricol si industria alimentar�. „La �nt�lnire au participat un num�r de 32 societ�ti. A reiesit din discutiile cu operatorii economici prezenti o serie de probleme de ordin general, dar si foarte multe probleme de specialitate fiind un sector al economiei cu specificitate mare dar si de o important� cov�rsitoare“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt. Cele mai mari probleme se refer� la fluctuatiile de personal de la directiile agricole si Ministerul Agriculturii unde nu mai s�nt specialisti, angaj�rile sau numirile fiind f�cute pe criterii politice, astfel �nc�t nu s�nt �ntelese problemele din teren si nu s�nt transmise corect mai departe c�tre decidenti si exist� organe care dubleaz� ca tematic� controlul efectuat deja de o alt� institutie. S-a ar�tat faptul c� o ferm� este verificat� la siguranta alimetelor de DSVA, iar din punct de vedere fiscal de ANAF, desi la directia agricol� exist� un compartiment antifraud� care controleaz� aceleasi aspecte. Se dubleaz� astfel timpul acordat acestor verific�ri dar si sumele cheltuite de stat cu persoanele angajate s� controleze aceleasi firme si aspecte. Alte probleme: contribuabilul verificat de organele cu competente de control este privit ca un infractor, nu ca un colaborator sau ca o persoan� care contribuie la bugetul consolidat al statului din care s�nt pl�titi cei ce fac controlul; birocratie foarte mare; forta de munc�, �n general, este necalificat� si cu competente apropiate de nivelul zero; nu exist� un sistem care s� fidelizeze personalul calificat de c�tre firme sau prin care aceste firme s� fie recompensate pentru calificarea personalului care a migrat la alt� firm� sau �n alt� tar�; este impus un salariu minim pe economie f�r� ca acesta s� fie corelat cu productivitatea muncii, �n functie de sectoarele de activitate; se m�resc salariile bugetarilor, la fel, f�r� o corelare a lor cu productivitatea muncii �n economia national� si f�r� s� existe o scal� de evaluare a performantelor obtinute; angajatii statului au un aer de superioritate �nt�rit de salariile mult mai mari pe care le au fat� de persoanele cu aceeasi preg�tire dar care lucreaz� �n productie. S-a mai reclamat starea precar� a infrastructurii, majorarea accizelor la combustibil, sau �nt�rz�ierea subventiilor la motorin�, ori preturile mari la utilit�ti. Nu a fost uitat nici registrul agricol, care ar fi trebuit s� functioneze din 2010, dar care nu e functional nici acum. Produc�torii au spus c� este imperios necesar s� se fac� cadastrarea terenurilor, at�t pentru faptul c� se apropie termenul la care Rom�nia s-a angajat s� finalizeze acest lucru (2020) dar si pentru c� se va elimina haosul actual din evidenta terenurilor, se vor cunoaste foarte clar drumurile din c�mp care vor ajuta produc�torul agricol la minimizarea costurilor de deplasare a utilajelor agricole. Produc�torii agricoli asteapt� legea care s� impun� supermarketurilor s� se aprovizioneze cu cel putin 50% marf� produs� �n Rom�nia, dar cu conditia ca aceast� origine s� fie strict controlat� astfel �nc�t s� se evite introducerea m�rfurilor care s�nt doar ambalate �n tar�. Pentru cota de motorin� stabilit� de 78 l/ha produc�torul agricol nu ar trebui s� pl�teasc� acciza, nici ca aceast� motorin� s� fie colorat�, elimin�ndu-se astfel blocajele financiare la nivelul produc�torilor agricoli �n asteptarea subventiei.
Ambalajele, o mare problem�
Se mai cere dezvoltarea informatiz�rii sectorului agricol pentru micsorarea birocratiei si accesul mai usor la subventii si programe pentru agricultur�; simplificarea actiunilor de control ale organelor statului si eliminarea suprapunerii verific�rilor pe aceeasi tematic�; dezvoltarea structurilor asociative si �nt�rirea relatiilor cu alte organizatii ale mediului de afaceri. Ar mai fi nevoie de simplificarea acces�rii si implement�rii proiectelor cu finantare de la bugetul statului sau cu fonduri europene. Una dintre problemele ridicate de cei din industria alimentar� este cea a recuper�rii ambalajelor. Potrivit legislatiei �n vigoare, produc�torii din industria alimentar�, dar si importatorii au la dispozitie dou� metode prin care se pot achita de obligatiile ce le revin pentru protectia mediului - aceea de a reintroduce �n circuitul economic 60% din ambalajele pe care le produc. Prima: s� �ncheie un contract cu o Organizatie de Transfer de Responsabilitate (OTR) licentiat�, care s� valorifice si s� recicleze deseurile de ambalaje. A doua: s� achite 2 lei pe kg de deseu pentru 60% din totalul ambalajelor pe care le produc. Anul trecut, sase din aceste OTR-uri au fost amendate pentru c� au raportat cantit�ti de deseuri colectate si reciclate mai mari dec�t �n realitate. Astfel, produc�torii din industria alimentar� s-au v�zut �n situatia de a avea de pl�tit c�tre Mediu cei 2 lei pe kg de deseu nereciclat �n fapt de OTR. Anul acesta au mai r�mas din cele 10 OTR-uri licentiate doar patru care au m�rit excesiv tarifele de preluare a colect�rii si recicl�rii ambalajelor. �n plus, produc�torii cer modificarea legislatiei �n sensul �n care o dat� cu semnarea contractelor �ntre produc�tori si organizatiile de transfer de responsabilitate, acestea s� preia cu adev�rat obligatiile ce-i revin prin contract �n prezent neexist�nd sanctiuni pentru nerespectarea contractului de c�tre OTR-uri. Ca si corolar al discutiilor purtate reiese necesitatea de a declara agricultura ramur� strategic� a economiei nationale cu toate avantajele care decurg din acest lucru dar si cu beneficiile care vor rezulta pe termen lung pentru Rom�nia.
|