Cu „diaspora“ �n campanie
De la campania prezidential� din 2014 un nou termen este la mod� �n noul limbaj de lemn politic, si anume - „diaspora“. Pentru c� am senzatia c� multi folosesc acest cuv�nt f�r� a-i cunoaste pe deplin sensul, redau mai jos definitia din dexonline: DI�SPORA s. f. 1. Totalitatea comunit�tilor evreiesti dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului si alung�rii populatiei de Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat �n afara granitelor t�rii de origine. (Pr.: di-a-) - fr. diaspora. Tara noastr� nefiind complet distrus� de vreo invazie str�in� prin diaspora s-ar �ntelege comunit�tile rom�nesti din afara granitelor. Totusi, definitia sugereaz� o comunitate omogen� si coagulat�, drept pentru care relativ putini dintre rom�nii aflati �n str�in�tate pot fi asimilati diasporei �n �ntelesul ei complet.
Dac� emigratia rom�neasc� mai veche - de la �nceputul secolului XX, de dup� al doilea r�zboi mondial, de la �nceputul anilor 1990, a avut timpul necesar pentru a-si constitui structuri asociative, comunitare si religioase, rom�nii plecati dup� 2007 reprezint� mai degrab� o mas� eterogen� dec�t o multime de grupuri stabile si organizate. Este firesc s� fie asa av�nd �n vedere at�t diferentele de educatie si calificare, c�t si cele sociale si comportamentale. Dac� societatea rom�neasc� de acas� este una dezbinat�, a contrastelor si diferentelor enorme, era normal ca si emigratia rom�neasc� s� aib� aceleasi caracteristici, chiar mai accentuate. Tocmai de aceea am serioase rezerve la adresa celor care pretind c� vorbesc �n numele „diasporei“, dar si la adresa politicienilor care, sub pretextul preocup�rii fat� de cet�tenii plecati, nu fac dec�t s� �ncerce a exploata politic sentimentele lor si ale celor r�masi acas�. Unii politicieni, mai ales din cei pretinsi de dreapta, se dau de ceasul mortii pentru votul prin corespondent� al diasporei, av�nd �n minte de fapt numai idei de manipulare ori fraudare a acestui vot. Altii, mai rafinati, au constatat c� „d� bine“ s� te ar�ti preocupat de soarta celor de afar� dar g�sind niste exprim�ri si motivatii cel putin ciudate. Premierul Dacian Ciolos, el �nsusi „expat“, ne spune c� „diaspora transmite anual remitente de 1,5 miliarde euro, dar potentialul economic si investitional �l putem cifra la c�teva zeci de milioane de euro“. Ca solutie de readucere �n tar� a rom�nilor ne propune - previzibil - �nfiintarea unei noi agentii pentru investitii care s� stimuleze „diaspora“ s� investeasc� �n Rom�nia!? Adic�, acelasi stat care nu a g�sit solutii pentru crearea sau mentinerea unor locuri de munc� sau afaceri viabile �naintea plec�rii a milioane de rom�ni va g�si solutia magic� prin intermediul acestei noi agentii?! M� si g�ndesc la c�teva sloganuri de genul: „Investiti �n Rom�nia, ANAF v� asteapt� cu drag!“, sau „Afacerile �n Rom�nia sunt cele mai sigure, dob�nzile cele mai mici si birocratia cea mai mic�!“. Parc� v�d rom�nii din str�in�tate la niste cozi mai mari dec�t la vot, �nghesuindu-se s� prind� aceast� ofert� de nerefuzat de a-si investi „remitentele“ (nu stiu ce or fi astea!) �n tar�! Un politician auto-proclamat de dreapta, dl. Aurelian Pavelescu de la PNTCD merge mai departe si lanseaz�, nici mai mult nici mai putin dec�t „Declaratia de la Torino“. Din aceast� magnific� Declaratie afl�m c� „Solutia (pentru diaspora - n.a.) politic� trebuie precedat� de o recunoastere solemn� a vinov�tiei de c�tre statul rom�n, prin Presedintele Rom�niei, �n fata Parlamentului! Aceast� recunoastere trebuie precedat� de o Lege Reparatorie, prin care statul rom�n s� asigure �ntoarcerea acas� a milioane de rom�ni, printr-un amplu Program national, care s� cuprind�, printre altele: un proiect rezidential national, cofinantat de stat; credite garantate; facilit�ti fiscale; programe de intruziune social�; sprijin pentru familiile dezintegrate; asigurarea reprezentativit�tii Diasporei �n structurile statale. �n conditiile refuzului statului rom�n de a lansa acest Proiect, prin recunoasterea vinov�tiei, PNTCD consider� c� Diaspora are legitimitatea politic� de a-si organiza un Guvern �n Exil...“ Delirul politicianist continu�, dar m� opresc aici din respect pentru memoria seniorului Coposu si a martirilor t�r�nisti. M� �ntreb, c�t de disperati �i consider� dl. Pavelescu pe rom�nii din str�in�tate, ca s�-i cread� �n stare s�-i ia �n serios elucubratiile?! P�i, dac� statul rom�n chiar ar lua acele m�suri, efectul ar fi tocmai cresterea emigratiei, fiindc� toti rom�nii ar dori s� beneficieze de avantajele oferite „diasporei“! Am ar�tat doar dou� abord�ri politicianiste - dintre cele mai grosolane - ale problemei emigratiei rom�nesti. �n laboratoarele unor institutii de stat sau private se preg�tesc metode mult mai elaborate pentru p�c�lirea electoratului migrant. Totusi sper ca, de aceast� dat�, oamenii plecati aiurea pentru un trai mai bun s� cear� si alte lucruri statului rom�n, �n afar� de mai multe sectii de vot: s� apere drepturile lucr�torilor rom�ni exploatati ilegal, s� nu accepte pentru rom�ni drepturi sociale diferite de ale altor cet�teni ai UE, intrarea imediat� �n spatiul Schengen a Rom�niei fiindc� avem tot dreptul, s� fac� mult mai mult pentru combaterea traficului de persoane, s� nu �i umileasc� pe cet�teni la portile consulatelor si ambasadelor rom�nesti si s� opreasc� abuzurile de tot felul �n tar�. Dac� vor putea cere aceste lucruri, rom�nii din str�in�tate vor avea forta unei diaspora precum cea evreiasc� din antichitate. Dac� nu, vor r�m�ne un obiect al luptei politice si al dezinform�rilor de cea mai ur�t� sorginte securist�.
|