Lectie despre sfidare si dispret
�ntr-o zi de luni , pe 27 octombrie 2014, dup� 18 ani petrecuti ca deputat �n Parlamentul Rom�niei, Viorel Hrebenciuc, marele „ combinator“ al PSD, si-a dat demisia din functia de deputat, pentru a se pune la dispozitia DNA, �n dosarul retroced�rilor ilegale. Era vorba de o retrocedare de 43.000 hectare de p�dure, dintre care 12.000 hectare, DNA sustine c� ar fi fost spaga lui Hrebenciuc. Unii analisti, precum Ion Cristoiu, au salutat „gestul de mare curaj al lui Viorel Hrebenciuc“, compar�ndu-l cu Traian B�sescu, care �n 1996 f�cuse un gest similar. Acesta �si d�duse demisia din functia de deputat, pentru a se pune la la dispozitia justitiei, �n dosarul Flota. Paradoxal, desi au disp�rut circa 290 de nave, �n dosarul Flota, lui B�sescu i se imputau numai 14, ce este drept, din cele mai bune. Atunci gestul lui B�sescu a fost elogiat de pres�, fiind catalogat ca gest de mare moralitate. Nu a avut nimeni curiozitatea s� ridice putin cortina, pentru a deslusi �n spate adev�ratele resorturi care l-au �mpins pe B�sescu s� forteze riscul de a fi arestat. �n realitate, B�sescu liber de imunitate nu a fost arestat, ceea ce a dovedit c� demisia sa a fost o imens� sfidare la adresa justitiei. Precum toreadorul sfideaz� taurul �n aren� atunci c�nd se �ntoarce cu spatele la bestie, �n plin moment tensionat. Apreciez c� demisia lui Hrebenciuc a reprezentat tot o sfidare, dar nu la adresa justitiei, ci la adresa deputatilor majoritari, care erau colegii lui de partid, c�rora a dorit s� le anuleze sansa de a decide ridicarea imunit�tii sale. Si-a ridicat-o singur. �n acest gest s-a v�zut m�sura dispretului „combinatorului“ de marc� al PSD fat� de nulit�tile ajunse la conducerea acestui partid.
Lectie despre baronii locali
Baronul local a fost z�mislit prin anul 2000, sub presedentia PSD a lui Adrian N�stase, cu complicitatea colegial� a secretarului s�u general, Octav Cozm�nc�. A fost momentul c�nd acestia au considerat c� partidul trebuie predat „la cheie“ alesilor locali, peste capul majorit�tii activitilor din organizatii, subrezind astfel constructia, care se sustinea pe spirit de echip� si loialitate. A luat nastere o nou� structur� de partid, construit� piramidal si dominat� de mercantilism. �ntr-o astfel de structur� a fost semnat actul de nastere a „baronului local“, personaj a c�rui prezent� este de nedorit �n compozitia unui partid de st�nga, democratic. Baronul din v�rful piramidei locale a partidului, este presedintele Consiliului Judetean, care este si presedintele filialei PSD. Acesta este �ntruchiparea nedisimulat� a seniorului medieval, atotputernic. Pozitia unui astfel de senior este dependent� total de ascultarea primarilor subordonati politic. Modelul a fost preluat si de alte partide. S-a dovedit c� �ntr-un partid, masa primarilor nu reprezint� un factor de stabilitate pe care poti construi durabil. Puterea baronilor locali, de a asigura la un moment dat masa de voturi necesare partidului, reprezint� o fatet� a utilit�tii lor. Nenorocirea este c� la aceast� putere nu exist� alternativ�. Pentru c� loialitatea baronilor a devenit o marf�, de multe ori etalat� pe taraba negocierilor, asist�m la migrarea acestora de la un partid la latul. Migratie legalizat� de altfel de Guvernul Ponta prin Ordonanta de urgent� nr. 55 din 2014. Baronii locali nu migreaz� de la un partid la altul cu m�na goal�, ci precum unei femei usarnice �si mut�, odat� cu ei si zestrea electoral�. Odat� fixat la structura unui partid, fie si temporar, un baron local �si asum� implicit si statutul de „pusculit� de partid“, care nu poate fi umplut� dec�t prin acte de coruptie. �ntr-un mod sau altul, un baron trebuie s� fure. Din ce fur�, acesta face o just� �mp�rteal�, 80% pentru rotunjirea propriei averi si 20% pentru nevoile partidului. �n cazul PSD, consider c� reformarea va �ncepe �n momentul �n care �n structurile acestuia baronii locali nu vor mai fi de drept. Am asistat la o emisiune la Rom�nia TV a lui Ghit� Sebastian, la care invitat era Liviu Dragnea, pe atunci presedinte executiv al PSD. Acesta m� surprinde declar�nd, cu subiect si predicat, c� „�n PSD, functia de presedinte al Consiliului Judetean trebuie desp�rtit� de functia de presedinte al filialei judetene a partidului“. M�i s� fie ! Chiar se punea de o reform� �n PSD?
|