Am stat la mila Domnului, dar...
• productia agricol� este cam la jum�tate de c�t a fost anul trecut, recoltele fiind dijmuite de secet� • �n unele cazuri, investitorii nici nu si-au scos banii pentru realizarea culturilor • ploile din octombrie au fost benefice, dar mai trebuie precipitatii foarte consistente pentru acoperirea deficitului de ap� • Anul 2015 a fost unul extrem de dificil din punct de vedere agricol, cea mai mare b�taie de cap a investitorilor din acest domeniu fiind lipsa precipitatiilor. Luni �n sir, cu totii am sperat c� vor veni ploi, nu neap�rat s� acopere deficitul de ap� din sol, dar m�car c�t s� nu moar� toate culturile. Sperantele au fost desarte pentru c� dup� luni bune de secet�, bilantul este unul tragic. �n medie, productia agricol� este cam la jum�tate fat� de recoltele frumoase adunate de agricultori �n urm� cu un an, �ns� la unele culturi oamenii nu au scos nici m�car c�t au b�gat �n p�m�nt, investitia fiind una extrem de proast�. „Anul acesta agricol a fost unul dificil, �n cea mai mare parte necazurile fiind provocate de perioada prelungit� de secet�, mai ales din perioada aprilie - mai, c�nd era esential s� plou� destul de mult. Este un deficit de ap� cam de 300 de litri pe metru p�trat, chiar dac� �n octombrie au fost precipitatii �n medie de 70 de litri. Ploile au prins bine pentru c� recoltarea era pe final, dar mai ales pentru faptul c� s-a putut �ns�m�nta mai bine la gr�u, iar semintele au prins ceva umiditate �n sol. �n general, productia agricol� de anul acesta este cam la jum�tate fat� de cantit�tile recoltate �n urm� cu un an, dar s�nt si recolte unde oamenii nu si-au scos nici banii investiti“, a declarat Maricel T�lm�cel directorul Directiei Agricole Neamt. �n alt� ordine de idei, recoltarea este pe ultima sut� de metri la cultura de porumb, unde mai este foarte putin de str�ns de pe c�mp. Av�nd �n vedere conditiile din acest an, s-a estimat o productie la hectar de 3.470 de kilograme si eroarea a fost infim� pentru c� p�n� acum media este de 3.420 kg/hectar. Av�nd �n vedere faptul c� anul trecut s-a obtinut o productie de peste 6.000 de kilograme, se poate spune cu usurint� c� productia de anul acestea este putin peste jum�tate fat� de c�t s-a obtinut �n 2014. Ar mai fi de recoltat la sfecla de zah�r. Recolta este de 30.000 de kilograme la hectar, estim�rile specialistilor fiind de circa 28.400 kilograme, tot cam la jum�tate fat� de ce s-a str�ns de pe c�mp la finele anului agricol trecut. De departe cea mai slab� recolt� este la floarea soarelui, unde s-a str�ns cam 1.820 de kilograme la hectar, mult sub c�t si-au dorit agricultorii care cel putin �n anul 2013 au obtinut recolte si de 3.000 de kilograme la hectar. Aici s�nt necazurile cele mai mari pentru c� investitorii nu si-au scos banii, nu si-au acoperit cheltuielile ocazionate de la �ns�m�ntare p�n� la recoltare, iar de profit nici nu se mai pune problema. Si la productia de soia lucrurile stau cam la fel, iar cei care au avut suprafete �ns�m�ntate au scos putin peste 1.300 de kilograme la hectar. Chiar dac� anul 2015 a fost unul din cei mai dificili din ultima perioad�, asta nu �nseamn� c� agricultorii stau cu m�inile �n s�n. Trebuie spus c� specialistii au scos masinile �n c�mp si se trag deja brazde pentru �ns�m�ntarea gr�ului, dar este pe final si �ns�m�ntarea altor culturi cum ar fi secar�, orz, orzoiac�, sau rapit� de toamn�. Precipitatiile au prins foarte bine pentru semintele care au ajuns deja �n p�m�nt, vor ajuta la germinare, dar mai trebuie mult� ploaie pentru ca, la anul pe vremea aceasta, s� ne putem m�ndri cu recolte adev�rate si productii la hotar peste media ultimilor ani. „Asa cum s-a v�zut anul acesta nu putem sta neap�rat la mila Domnului si s� ne rug�m s� plou�, pentru c� s-ar putea s� nu se �nt�mple, sau precipitatiile s� fie insuficiente. Adev�rata provocare ar fi s� refacem sistemele de irigatii, ba mai mult, nu doar pe suprafetele unde au existat, ci s� extindem sistemele pe suprafete mai mari. S�nt acum tot felul de sisteme, de exemplu cele care irig� prin picurare, s�nt �ngropate si functioneaz� asa ani de zile. Este nevoie de asa ceva dar e vorba de investitii, de bani, care vor duce �ns� la cresterea productie acolo unde vor fi folosite“, a mai spus directorul T�lm�cel.
|