C�prioarele, un inamic de temut
• turme de peste 100 de c�priori au provocat daune de aproape 3,7 miliarde vechi unei firme din domeniul agricol • animalele au zburdat �n voie prin gr�u si rapit�, �n ciuda paznicului pus anume �n zon� • „Cine aude de turme de peste 100 de animale crede c� s�nt povesti v�n�toresti“, spune Ioan Jipa • AVPS Ursul Brun Roznov nu a putut fi contactat� pentru un punct de vedere • O pagub� de circa 3,7 miliarde de lei vechi se contureaz� �n vistieria firmei Jipa Pandora Com din comuna Moldoveni, unul dintre cei mai mari produc�tori agricoli din zona de sud a Neamtului, din cauza animalelor s�lbatice. Societatea lucreaz� parcele extinse la limita cu Buhusi, Bac�u unde, �n ultimii ani, au proliferat c�priorii si mistretii. Zona cu pricina este „gestionat�“ din punct de vedere al v�n�torii de AVPS Ursul Brun din Roznov. De prin 2011, Ioan Jipa, administratorul firmei amintite, s-a tot pl�ns �n leg�tur� cu distrugerile provocate de s�lb�ticiuni, a f�cut constat�ri, acte, memorii si de fiecare dat� s-a ales cu praful de pe tob�. �n aceast� toamn�, cervidele s-au adunat �n turme imense si se hr�nesc �n voie din gr�u si rapit�. Joi, 5 noiembrie, la orele dup�-amiezei, la o documentare la fata locului am putut num�ra din ceea ce era vizibil ochiului liber o turm� cu zeci de capete , masculi si femele, care p�steau nestingherite prin lanurile Jipa Pandora Com SNC. Firma are �n zon� om pus anume pentru a speria animalele, �ns� acesta nu are nici un spor. Am �ncercat s� le alung�m, cu zgomotele metalice ale unei tingiri, �ns� au f�cut c�tiva pasi, p�n� �n zona de sigurant� iar apoi au continuat s� pasc� �n voie. Practic, �n c�teva minute reveniser�, �n grupuri, la p�scut gr�ul fraged si rapita. „Problemele noastre cu speciile de animale s�lbatice porc mistret si c�prior dateaz� de acum cinci ani, de c�nd a fost �nfiintat acest fond de v�n�toare al Asociatiei Ursul Brun, �n zona unde avem o exploatatie agricol� de circa 120 de hectare. Efectivele existente au crescut de la an la an si acum am v�zut chiar turme cu peste 100 de c�priori. Pe unde pasc, «rad» totul. Mistretii, pe de alt� parte, afecteaz� o zon� de 35 de hectare, unde exist� un stuf�ris si se pot ascunde. C�priorii s�nt, �n perioada aceasta, cea mai mare problem�. S-au localizat �ntr-o singur� zon�, unde avem 20 de hectare de rapit� si 70 de hectare de gr�u. Asa, aceste animale au o furajare extraordinar�. De la an la an, acest gen de calamitate natural� a cunoscut cresteri de 20-30%. �n 2014, de exemplu, a trebuit s� �ntorc 75 de hectare de rapit� si nu am primit niciun fel de desp�gubire. De fiecare dat� am f�cut constat�ri, am anuntat pe cei �n drept, dar am r�mas p�n� la urm� numai cu paguba. M-am s�turat, s� v� spun drept, s� hr�nesc v�natul din care altii c�stig� bani frumosi si fac v�n�tori cu persoane importante si mai ales de modul �n care s�nt tratat. Mi s-a tot spus c� n-am f�cut �mprejmuire, c� n-am p�zit �ns� am respectat legea“, a declarat Ioan Jipa.
„Am ajuns s� nu mai stiu cui s� m� adresez“
Acesta �si pune m�inile �n cap uit�ndu-se cum tarlale au urme de copit� una l�ng� alta, gr�ul pentru care s-ar anunta un an bun este ros complet iar rapita este si ea compromis�. Managerul firmei cu profil agricol este revoltat �mpotriva modului �n care fermierii s�nt tratati de institutiile statului �n detrimentul pasiunii pentru v�n�toare pe care o �mp�rt�sesc multi dintre mai-marii zilei. Din punct de vedere legal, acesta ar avea dreptul la desp�gubiri �ns�, ori la nivel de judet ori de la Bucuresti nimeni nu catadicseste s� bage �n seam� solicit�rile legitime de desp�gubiri la modul �n care se procedeaz� c�nd vine vorba de pl�tit taxele, de exemplu. „Anul acesta, suprafata calamitat� este de 85 de hectare la gr�u si 18 hectare la rapit�. Din punct de vedere financiar, asta �nseamn� 276.000 de lei plus 93.600 de lei, deci un total de 369.600 de lei. I-am notificat pe cei �n drept, am �ncadrat paznic, cu contract de munc� si specificatie aparte referitoare la atributiile pe care le are si zona unde �si desf�soar� activitatea, pentru c� efectivele s�nt foarte mari. Cine aude de turme de peste 100 de animale crede c� s�nt povesti v�n�toresti. Am ajuns s� nu mai stiu cui s� m� adresez. �n fosta lege a v�n�torii se spunea c� nu este voie s� se intre pe proprietatea privat�, dar acum a fost modificat� si v�n�torii pot s� intre si �n curtea omului. S-a dat o asa larghete, �nc�t m� g�seste �ntotdeauna vinovat. Am �ncercat si asa s� respect toate prevederile, dar iat� ce se �nt�mpl� si ce pagube produc aceste vietuitoare care, de altfel, �mi s�nt foarte dragi. Efectiv, organele �n drept ar trebui s� se sesizeze cu privire la aceast� problem� care s�nt sigur c� nu este singular�“, s-a mai pl�ns Ioan Jipa. Am �ncercat �n repetate r�nduri �n cursul zilei de vineri, p�n� la �nchiderea editiei, s� �i contact�m pe reprezentantii AVPS Ursul Brun �ns� nici presedintele Gheorghe Vlasie, al c�rui fiu, din c�te se pare, este responsabil de fondul de v�n�toare cu pricina si nici directorul Sorin Cojocaru nu au r�spuns la apelurile pe telefoanele mobile. De precizat c�, pe pagina de internet a asociatiei este o ofert� interesant� referitoare la c�prior, de exemplu, pentru care se percep tarife de p�n� la 2.900 de euro, �n functie de greutatea trofeului. Taxa de organizare a v�n�torii este 100 euro/zi/v�n�tor, (transport �n teren, �nsotitor, preparare si evaluare trofeu), pentru cei care, av�nd v�natul �n zona optim� de b�taie a armei, trag cu sau f�r� succes. Celor care nu au v�natul �n zona optim� li se vor percepe numai 50 euro/zi/v�n�tor.
|