Exploratori �n orasul unde nu se naste, nu se moare si nu se fur�
• cei patru temerari rom�ni care au mers �n insula Svalbard, s-au �ntors acas� cu adev�rate comori • este vorba de esantioane geologice si cu speranta c� au dat peste unul dintre cei mai vechi meteoriti • cercet�torii de la Universitatea Bucuresti vor �ncepe analizele pe fragmentul despre care geologul Stelian Grigore crede c� este cireasa de pe tort a expeditiei • „Detinem circa 100 de esantioane geologice - roci, minerale si fosile si avem 90% sperante c� am g�sit un meteorit foarte rar“, zice pietreanul •
Cei patru exploratori rom�ni care au pus piciorul pe insula Svalbard, un tinut care apartine si Rom�niei, ca stat semnatar al unei �ntelegeri mondiale (Tratatul Svalbard), s-au �ntors cu bine din expeditia stiintific� pe care au f�cut-o �n tinutul Nybyen, din Norvegia. Unul dintre cei care si-au petrecut zilele de sf�rsit de septembrie si �nceput de octombrie pe „t�r�mul rece“ este Stelian Grigore, director al Casei de Cultur� Piatra Neamt, care ne-a povestit c�teva dintre cele aflate ori descoperite �n cel mai nordic teritoriu european, situat �n Arctica, dincolo de Cercul Polar, �n apropierea Polului Nord. El a f�cut parte din echipa de cercet�tori �n care au mai fost Arthur D�sc�lescu, Veron Toma si pietreanul Ioan Balmus. „Am stat �ntr-un loc - nu-i pot spune oras, tinut, nu stiu care s� fie cel mai potrivit termen, �n care nimeni nu moare - nu exist� cimitir - iar dac� apare un bolnav grav la spitalul din zon� este dus cu avionul �ntr-un oras apropiat, nu se naste si nici nu se fur�. Greu de descris! Alt� lume, din care noi am reusit s� aducem adev�rate comori care s� fie de folos cercet�rii rom�nesti. Am fost �ntr-un loc �n care lumea vine s� fac� treab�, st� c�t st�, se foloseste de aparatura existent� si apoi pleac�. Ne-am trezit c� echipei noastre i s-a al�turat un aventurier francez, �n v�rst� de 36 de ani, plecat din tara lui de 12 ani, care n-are dec�t un rucsac cu c�teva haine, un laptop si un aparat foto foarte bun. El se opreste undeva, munceste ca s� fac� bani si apoi pleac� �n cercetare. Alt coechipier s-a dovedit a fi un scriitor chinez si un inginer minier din Norvegia, stabilit �n Thailanda, la o min� de cupru“, a povestit Stelian Grigore.
Vor s� revin� la anul Despre populatie am aflat c� ea se �mparte �n trei categorii. Prima o reprezint� minerii, care s�nt dusi cu avionul ca s� �si desf�soare activitatea, iar a doua o reprezint� „universitarii“. Pe insula Svalbard exist� o universitate, se face cercetare �n diverse domenii iar studiile se fac gratuit, de c�tre cine doreste, timp de patru s�pt�m�ni. Urmeaz� apoi turistii, care vin s� �si satisfac� curiozit�tile la „cap�tul p�m�ntului“. „Am venit de acolo cu multe informatii si mostre, pe care sper ca m�car tinerii cercet�tori s� le valorifice. De 25 de ani, rom�nii n-au mai ajuns acolo, s� absoarb� informatii. Noi vrem s� revenim, cu o echip� mai mare, �n mai 2016, pentru a continua «spionajul» �nceput. Acum detinem circa 100 de esantioane geologice - roci, minerale si fosile si avem 90% sperante c� am g�sit un meteorit foarte rar. Certitudinea ne va fi dat� dup� ce vom primi r�spunsul verific�rilor pe care le vor face cei de la Catedra de Mineralogie de la Universitatea Bucuresti. Dup� caracteristicile fizice si analiza vizual� f�cute de noi este un palasit. Vom afla �n cur�nd care e raportul fier - nichel din acel fragment de meteorit, pentru a vedea c�t de rar este. �n aceast� expeditie, �mpreun� cu colegii mei am urm�rit s� stabilim locul �n care s� fie fixat telescopul robotic polar, realizat de Scoala Criosferic� Rom�neasc�. Acesta se afl�, din 2008, la Institutul Astronomic Bucuresti si p�n� acum nu s-a �nt�mplat nimic cu el... Noi am adus �n tar� toate datele de clim� si m�sur�torile posibilie, ca s� poat� fi montat acolo acel telescop, care s� ne ofere nepretuite informatii. Sarcina mea este s� realizez un document stiintific pe care s� �l duc la Academia Rom�n�, de care s� se tin� cont la fixarea telescopului, care va fi comandat din tar�“, am mai aflat de la directorul Casei de Cultur�.
C�l�torie �n timp, �ntr-o Rom�nie de acum milioane de ani Observatiile geomorfologice ale celor patru cercet�tori i-au convins c� au c�l�torit �n timp, �ntr-o Rom�nie de acum 10.000 - 12.000 de ani, asa cum ar�ta zona noastr� la ultima glaciatiune si p�n� spre acum vreo 40 de milioane de ani. „Ne-am l�murit perfect cum au fost generate b�ile tip «vl�dusc�» din Patra Craiului, pentru c� la Svalbard le-am v�zut �n formare. Am g�sit ursuleti de ap�, acele microorganisme care s�nt specifice zonei noastre si am g�sit prima pester� �ntr-un substrat nou, pe care am denumit-o Morena Frost. Am g�sit foarte multe analogii cu ghetarii din pesterile noastre si de aceea am convingerea c� putem spune c� Svalbard are ceva comun cu Rom�nia. Am �nceput studii de care nu s-a mai ocupat nimeni p�n� acum si sper s� fie de folos cercet�torilor nostri. Sistemul carstic �n Svalbard este viitorul a ceea ce va fi Rom�ia, iar ceea ce avem noi acum, e trecutul acelui tinut. T�rile puternice fac de mult� vreme astfel de analize“, a mai spus Stelian Grigore. Concretiz�nd, directorul Casei de Cultur� Piatra Neamt ne-a transmis un „istoric“ al „misiunii“ din Svalbard si ce-si propun s� mai fac�.
Observatii generale ale expeditiei 1. Expeditia stiintific� rom�neasc� Svalbard-Criosfera 2015 s-a desf�surat �n perioada 24 septembrie - 6 octombrie f�r� nici o sincop� organizatoric� ating�ndu-si toate obiectivele initiale propuse.
2. Din acest moment trebuie s� privim Arhipelagul Svalbard �n virtutea Tratatului Svalbard din 1920 la care Rom�nia este parte semnatar� al�turi de celelalte 39 de t�ri, ca pe o bucat� de p�m�nt rom�nesc de care s� avem grij� si mai ales �n care s� investim pentru viitor.
3. Proiectele concrete de explorare si cercetare trebuie s� contin� obligatoriu studii comparative Rom�nia-Svalbard pentru c� aparentul decalaj spatio-temporal este �n realitate benefic si va oferi o pleiad� de r�spunsuri fabuloase privind trecutul, dar mai ales viitorul Rom�niei.
4. Este obligatoriu necesar� atragerea �n acest demers a societ�tii civile si a mediul de afaceri privat care poate investi profitabil chiar pe termen scurt �n Svalbard, aceasta fiind marea deosebire fat� de Tratatul Antarctic.
5. Atragerea institutiilor de cercetare prestigioase din Rom�nia �n studiul si determinarea probelor aduse de exploratori din Svalbard.
Rezultatele concrete ale expeditiei 1. Cercet�rile speologice au avut ca rezultat descoperirea unui nou tip genetic de pester� cantonat� �ntr-un nou tip de substart MORENAFROST, precum si descooperirea prin modelare transdisciplinar� a unui areal carstic cantonat �n calcare cambriene (cele mai vechi din lume).
2. Cercet�rile geologice au avut ca rezultat colectarea a aproape 100 de esantioane de roci, minerale si fosile comune sau inedite.
3. S-au cules toate datele de climatologie necesare proiectului de amplasare a unui telescop robotic polar de productie rom�neasc� �n Svalbard g�sindu-se si un amplasament adecvat.
4. S-au efectuat studii transdisciplinare asupra ghetarilor Larsbreen si Longyearbreen aflati �n stadiu avansat de topire.
5. S-au descoperit si prelevat probe din crioconite pentru prima dat� �n cercetarea rom�neasc�, precum si esantioane cu tardigrade arctice.
Lista proiectelor demarabile �n 2016
1. Studiu comparativ al Lacului Antropic V�c�resti si al Lacului Antropic Isdammen, ambele cu o suprafat� de 186 ha.
2. Studiul comparativ al zonei carstice Mangalia cu zona Carstic� Hilmarfjellet.
3. Studiul comparativ al Oligecenului din Semifereastra Bistritei si al Oligocenului din Adventdalen.
|