De ce fug din �nv���m�nt?
• mar�i, 18 aprilie, nou� dasc�li au ob�inut plecarea �n concediu f�r� plat� • este posibil ca ace�tia s�-�i fi g�sit locuri de munc� �n str�in�tate, nemul�umi�i fiind de salariile din �nv���m�nt • anul trecut, aproape 200 de cadre didactice au renun�at la catedre • Num�rul cadrelor didactice care solicit� concediu f�r� plat�, renun��nd la catedr�, este �n cre�tere. Conform statutului personalului didactic, titularii pot beneficia de concediu f�r� plat� pe o perioad� de maxim un an. „Consiliul de Administra�ie al Inspectoratului �colar Neam� a aprobat ast�zi (mar�i, 18 aprilie - n.r.) nou� cereri de concediu f�r� plat� �i una de concediu cu plat� pentru sus�inerea tezei de doctorat. Concediile f�r� plat�, care se �ntind din aprilie 2006 �i p�n� �n 2007, au fost cerute de diferite cadre didactice din jude� - profesori, mai�tri - �n interes personal“, a declarat profesor Mariana Ro�anu, purt�torul de cuv�nt al Inspectoratului �colar al Jude�ului.
„Interesul personal“ nu exclude, �ns�, plecarea dasc�lilor spre domenii mai bine pl�tite, subfinan�area �nv���m�ntului ar�t�ndu-�i din ce �n ce mai mult efectele nedorite. Anul trecut, de exemplu, �ngr�m�di�i de lipsuri, 143 de profesori titulari din jude�ul Neam� au renun�at la a preda. Din totalul acestora, doar 4 au solicitat concediu pl�tit pentru sus�inerea tezei de doctorat, al�ii 9 prefer�nd s� p�r�seasc� definitiv sistemul, prin depunerea demisiilor. �ns�, num�rul dasc�lilor care renun�� la munc� este mult mai mare, dat fiind c� Inspectoratul �colar �nregistreaz� numai cererile titularilor care pleac� din sistem. Jude�ul Neam� a traversat, destul de recent, perioade �n care, zilnic, cel pu�in doi dasc�li renun�au s� mai munceasc� la catedr�, plec�nd �n concedii f�r� plat� sau de studii, prin pensionare anticipat� sau demisie. Chiar �i renun��rile temporare la catedre, pentru concediile de cre�tere a copilului, sau cele f�r� plat�, pentru plec�rile la munc� �n str�in�tate, au leg�tur�, de cele mai multe ori, cu salariile mici. Debutan�ii s�nt primii care p�r�sesc sistemul, nemul�umi�i de politica salarial� defectuoas� din �nv���m�nt. O lun� de munc� �n Spania, de exemplu, chiar �i la cules de c�p�uni, echivaleaz� aproape cu 4-5 salarii ale unui unui cadru didactic debutant. �n plus, cum rareori pot prinde un post �n �colile urbane, tinerii profesori s�nt abona�i siguri la navet�, f�r� ca s� le fie decontate cheltuielile cu transportul. Costul unui abonament lunar poate dep�i un milion de lei, bani pe care dasc�lii naveti�ti �i scot din propriul buzunar. Descuraja�i de lefurile de mizerie, tinerii absolven�i de �nv���m�nt superior nu mai opteaz� de mult pentru o carier� didactic�. Cei mai mul�i profesori �i iau concediu f�r� plat� pentru a pleca la munc� �n str�in�tate. �n schimb, tinerele �nv���toare �i educatoare, care pot c�tiga cel mult 4-5 milioane lei lunar, se orienteaz�, �n ultimii ani, spre concediile de cre�tere a copiilor. Dac� mai s�nt �i so�ii de preot, mai ales �n mediul rural, fac doi sau trei copii �i pot s� r�m�n� �n concediu �i 4 sau 6 ani. Toate acestea au condus la cre�terea mediei de v�rst� a titularilor, absolven�ii devenind o „pas�re rar�“ la concursurile de titularizare. �n multe din �colile nem�ene, media de v�rst� dep�e�te 50 de ani.
|
Autentificare
