Recuperatorilor li s-a pus botnit�
• persoanele c�rora b�ncile le-au transferat creantele c�tre firme de recuperare nu mai pot fi h�rtuite • un nou cod de conduit� stabileste limitele �n care recuperatorii pot apela clientii • ei nu mai au voie s� sune oric�nd doresc si s� ameninte • la 1 septembrie, nemtenii aveau 225 milioane de lei restante la credite •
Nemtenii care au debite restante, creante pe care b�ncile le-au dat c�tre firmele de recuperare, nu vor mai putea fi h�rtuiti de recuperatori. A fost adoptat� o nou� form� a codului de conduit� care le interzice firmelor de profil comportamentul abuziv. „Codul de conduit� a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, at�t �n ceea ce priveste frecventa apelurilor c�tre persoanele cu datorii, c�t si �n ceea ce priveste corespondenta scris� c�tre acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o �ntelegere am�nuntit� si clar� a comportamentului de baz� asteptat din partea fiec�rei companii de colectare a creantelor membr� AMCC si a angajatilor acesteia“, conform unui comunicat al Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale. Conform noilor norme, recuperatorii de creante pot suna la debitori numai de dou� ori pe s�pt�m�n�, �n intervalul orar 8 - 12, precum si s�mb�ta �ntre 9 si 14, exceptie f�c�nd doar cazurile �n care clientul cere s� fie apelat la alte ore dec�t cele stabilite prin regulament. �n acest fel recuperatorii nu mai pot h�itui clentii cu telefoane �n orice moment al zilei si indiferent de ziua din s�pt�m�n�. Totusi, solicitarea datornicului de a fi vizitat �n alte intervale dec�t cele stabilite nu trebuie s� aib� la baz� intentia debitorului de a evita �nt�lnirile cu recuperatorii. Noul cod de conduit� mai prevede c� discutiile cu clientii trebuie s� fie politicoase si s� asigure protejarea si nedivulgarea c�tre terti a informatiilor privind obligatiile de plat� ale debitorului si datele personale ale acestuia. La �nceputul convorbirii agentul de colectare are obligatia de a se prezenta si s� anunte numele companiei pe care o reprezint�, precum si numele creditorului pentru care actioneaz�. Trebuie explicat debitorului motivul convorbirii si s� clarifice orice nel�muriri. Num�rul convorbirilor a fost limitat la dou� pentru a evita h�rtuirea. La fel ca �n cazul convorbirilor telefonice, recuperatorii de creante pot vizita datornicul, la adresa indicat�, numai �n zilele lucr�toare de la 8 la 21 si s�mb�ta nu mai t�rziu de ora 14. Si cei care calc� pragul debitorilor trebuie s� fie politicosi, s� se legitimeze si s� prezinte �mputernicirea pe care o au de la compania de colectare a creantelor. Ei trebuie s� explice scopul vizitei si s� clarifice orice nel�muriri ale debitorului. Trebuie mentionat faptul c� la cerere, debitorii pot primi de la recuperatori o copie gratuit� a codului de conduit�. S�nt nout�ti si �n domeniul corespondentii cu cei care nu si-au achitat ratele la zi, iar prima scrisoare trebuie s� arate �n detaliu debitul. Corespondenta va fi �ntotdeauna �n plic sigilat, lipsit de �nsemn�ri �n afar� de adres� �n afar� de sigla companiei de colectare a creantelor. Debitorii care-i reclam� pe recuperatori c� nu le respect� drepturile trebuie s� primeasc� r�spuns �n 30 de zile. Noile norme prev�d expres c� folosirea fortei, a unui limbaj vulgar ori ton nepoliticos, precum si utilizarea amenint�rilor �n recuperarea creantelor s�nt practici interzise. Nu de putine ori s-a �nt�mplat ca despre problemele unui debitor s� afle p�rintii, rudele, colegii de serviciu sau vecinii, totul dator�ndu-se „insistentei“ de care d�deau dovad� recuperatorii. Insistent� care, �n unele cazuri, i-au adus pe cei �n „culp�“ �n pragul nebuniei, la propriu, sau la comiterea unor gesturi extreme gen tentative sau chiar sinucideri.
Ce mai e pe piata bancar�
Perioada de var� a fost benefic� pentru cei care au �mprumuturi la b�nci, p�str�ndu-se relativ constant� valoarea restantelor �n cazul debitorilor ce nu au mai putut tine pasul cu graficul de rambursare a ratelor. Datoriile nu au crescut, dar nici nu au sc�zut, astfel c� datornicii nu au mai r�mas �n urm�, dar nici nu au reusit s� achite banii pentru a ajunge cu ratele la zi. Vestea bun� este c� persoanele care nu s-au �ndatorat �n vremurile de glorie ale credit�rii, au reusit s� mai pun� deoparte ceva b�nuti. Asa st�nd lucrurile, 1 septembrie i-a prins pe nemteni cu restante totale la credite �n valoare de 225,5 milioane lei, sensibl mai mari dec�t �n luna anterioar�, cu vreo 2 milioane de lei. Conform datelor publicate lunar de BNR, am terminat primele opt luni din acest an cu credite �n derulare, �n moneda national� sau �n valut�, ce �nsumeaz� 2.217,1 milioane lei. Din aceast� sum� s�nt credite curente, unde nu se �nregistreaz� �nt�rzieri pentru cea mai mare parte a sumei, respectiv 1.991,6 milioane lei ron. S�nt si datornici care, la toate tipurile de credite, au restante la �mprumuturi ce se cifreaz� la 223,5 milioane lei. Defalcat, afaceristii si populatia au luat din b�nci �mprumuturi �n moneda national� ce totalizeaz� 1.290 milioane noi. Pl�tile s�nt �n grafic la credite care �nsumeaz� 1.175 milioane de lei, restantele cifr�ndu-se la 115,2, stationar. Cea mai mare parte a creditelor �n lei, 686 milioane, erau �mprumuturi ale mediului de afaceri, iar persoanele fizice se creditaser� cu peste 601 milioane. Din acesti bani, circa 455,5 milioane erau credite de consum, si numai vreo 118,6 milioane de lei erau bani pentru locuinte, restul fiind contractati �n alte scopuri. Creditele �n valut� s�nt mai mici dec�t cele �n lei si se cifreaz� la 927 milioane de lei, �n sc�dere cu vreo 9 milioane. Pentru 816,7 milioane pl�tile s�nt �n grafic, iar restante s�nt la alte 110,3 milioane lei, mai putin dec�t la �mprumuturile �n moneda national�. Firmele au contractat �mprumuturi de 345milioane de lei, iar persoanele fizice s-au �ndatorat cu diferenta de peste 580 milioane lei. Cea mai mare parte, 294 milioane lei, s�nt �mprumuturi de consum, iar alte 280 milioane au fost credite pentru locuinte. Unii au reusit totusi s� fac� si economii. Depozitele nemtenilor �n moneda national� la sf�rsitul lunii trecute se cifrau la circa 489 milioane de lei, iar cele �n valut� s�nt de circa 261 milioane lei.
|