Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2015
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 5 Octombrie 2015
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Recuperatorilor   li s-a pus botnitã

Recuperatorilor li s-a pus botnit�

• persoanele c�rora b�ncile le-au transferat creantele c�tre firme de recuperare nu mai pot fi h�rtuite • un nou cod de conduit� stabileste limitele �n care recuperatorii pot apela clientii • ei nu mai au voie s� sune oric�nd doresc si s� ameninte • la 1 septembrie, nemtenii aveau 225 milioane de lei restante la credite •

Nemtenii care au debite restante, creante pe care b�ncile le-au dat c�tre firmele de recuperare, nu vor mai putea fi h�rtuiti de recuperatori. A fost adoptat� o nou� form� a codului de conduit� care le interzice firmelor de profil comportamentul abuziv. „Codul de conduit� a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, at�t �n ceea ce priveste frecventa apelurilor c�tre persoanele cu datorii, c�t si �n ceea ce priveste corespondenta scris� c�tre acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o �ntelegere am�nuntit� si clar� a comportamentului de baz� asteptat din partea fiec�rei companii de colectare a creantelor membr� AMCC si a angajatilor acesteia“, conform unui comunicat al Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale. Conform noilor norme, recuperatorii de creante pot suna la debitori numai de dou� ori pe s�pt�m�n�, �n intervalul orar 8 - 12, precum si s�mb�ta �ntre 9 si 14, exceptie f�c�nd doar cazurile �n care clientul cere s� fie apelat la alte ore dec�t cele stabilite prin regulament. �n acest fel recuperatorii nu mai pot h�itui clentii cu telefoane �n orice moment al zilei si indiferent de ziua din s�pt�m�n�. Totusi, solicitarea datornicului de a fi vizitat �n alte intervale dec�t cele stabilite nu trebuie s� aib� la baz� intentia debitorului de a evita �nt�lnirile cu recuperatorii. Noul cod de conduit� mai prevede c� discutiile cu clientii trebuie s� fie politicoase si s� asigure protejarea si nedivulgarea c�tre terti a informatiilor privind obligatiile de plat� ale debitorului si datele personale ale acestuia. La �nceputul convorbirii agentul de colectare are obligatia de a se prezenta si s� anunte numele companiei pe care o reprezint�, precum si numele creditorului pentru care actioneaz�. Trebuie explicat debitorului motivul convorbirii si s� clarifice orice nel�muriri. Num�rul convorbirilor a fost limitat la dou� pentru a evita h�rtuirea. La fel ca �n cazul convorbirilor telefonice, recuperatorii de creante pot vizita datornicul, la adresa indicat�, numai �n zilele lucr�toare de la 8 la 21 si s�mb�ta nu mai t�rziu de ora 14. Si cei care calc� pragul debitorilor trebuie s� fie politicosi, s� se legitimeze si s� prezinte �mputernicirea pe care o au de la compania de colectare a creantelor. Ei trebuie s� explice scopul vizitei si s� clarifice orice nel�muriri ale debitorului. Trebuie mentionat faptul c� la cerere, debitorii pot primi de la recuperatori o copie gratuit� a codului de conduit�. S�nt nout�ti si �n domeniul corespondentii cu cei care nu si-au achitat ratele la zi, iar prima scrisoare trebuie s� arate �n detaliu debitul. Corespondenta va fi �ntotdeauna �n plic sigilat, lipsit de �nsemn�ri �n afar� de adres� �n afar� de sigla companiei de colectare a creantelor. Debitorii care-i reclam� pe recuperatori c� nu le respect� drepturile trebuie s� primeasc� r�spuns �n 30 de zile. Noile norme prev�d expres c� folosirea fortei, a unui limbaj vulgar ori ton nepoliticos, precum si utilizarea amenint�rilor �n recuperarea creantelor s�nt practici interzise. Nu de putine ori s-a �nt�mplat ca despre problemele unui debitor s� afle p�rintii, rudele, colegii de serviciu sau vecinii, totul dator�ndu-se „insistentei“ de care d�deau dovad� recuperatorii. Insistent� care, �n unele cazuri, i-au adus pe cei �n „culp�“ �n pragul nebuniei, la propriu, sau la comiterea unor gesturi extreme gen tentative sau chiar sinucideri.

Ce mai e pe piata bancar�

Perioada de var� a fost benefic� pentru cei care au �mprumuturi la b�nci, p�str�ndu-se relativ constant� valoarea restantelor �n cazul debitorilor ce nu au mai putut tine pasul cu graficul de rambursare a ratelor. Datoriile nu au crescut, dar nici nu au sc�zut, astfel c� datornicii nu au mai r�mas �n urm�, dar nici nu au reusit s� achite banii pentru a ajunge cu ratele la zi. Vestea bun� este c� persoanele care nu s-au �ndatorat �n vremurile de glorie ale credit�rii, au reusit s� mai pun� deoparte ceva b�nuti. Asa st�nd lucrurile, 1 septembrie i-a prins pe nemteni cu restante totale la credite �n valoare de 225,5 milioane lei, sensibl mai mari dec�t �n luna anterioar�, cu vreo 2 milioane de lei. Conform datelor publicate lunar de BNR, am terminat primele opt luni din acest an cu credite �n derulare, �n moneda national� sau �n valut�, ce �nsumeaz� 2.217,1 milioane lei. Din aceast� sum� s�nt credite curente, unde nu se �nregistreaz� �nt�rzieri pentru cea mai mare parte a sumei, respectiv 1.991,6 milioane lei ron. S�nt si datornici care, la toate tipurile de credite, au restante la �mprumuturi ce se cifreaz� la 223,5 milioane lei. Defalcat, afaceristii si populatia au luat din b�nci �mprumuturi �n moneda national� ce totalizeaz� 1.290 milioane noi. Pl�tile s�nt �n grafic la credite care �nsumeaz� 1.175 milioane de lei, restantele cifr�ndu-se la 115,2, stationar. Cea mai mare parte a creditelor �n lei, 686 milioane, erau �mprumuturi ale mediului de afaceri, iar persoanele fizice se creditaser� cu peste 601 milioane. Din acesti bani, circa 455,5 milioane erau credite de consum, si numai vreo 118,6 milioane de lei erau bani pentru locuinte, restul fiind contractati �n alte scopuri. Creditele �n valut� s�nt mai mici dec�t cele �n lei si se cifreaz� la 927 milioane de lei, �n sc�dere cu vreo 9 milioane. Pentru 816,7 milioane pl�tile s�nt �n grafic, iar restante s�nt la alte 110,3 milioane lei, mai putin dec�t la �mprumuturile �n moneda national�. Firmele au contractat �mprumuturi de 345milioane de lei, iar persoanele fizice s-au �ndatorat cu diferenta de peste 580 milioane lei. Cea mai mare parte, 294 milioane lei, s�nt �mprumuturi de consum, iar alte 280 milioane au fost credite pentru locuinte. Unii au reusit totusi s� fac� si economii. Depozitele nemtenilor �n moneda national� la sf�rsitul lunii trecute se cifrau la circa 489 milioane de lei, iar cele �n valut� s�nt de circa 261 milioane lei.

Articol afisat de 2016 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective