 „Prin Legea lustra�iei se dore�te condamnarea unui sistem �i nu a unor oameni“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neam�, �erban Str�til� Reporter: Pensionarii au ie�it �n strad�. Cum crede�i c� ar putea fi rezolvat� problema lor?
�erban Str�til�: Cei mai mul�i dintre pensionari au venituri care nu le permit s� fac� fa�� cheltuielilor din ce �n ce mai mari pentru alimente, utilit��i �i medicamente. Guvernul inten�ioneaz� s� acorde un ajutor celor cu pensii sub valoarea salariului minim pe economie �i, de asemenea, �n acest an, se va proceda �i la m�rirea valorii punctului de pensie. Totu�i, aceste m�suri nu pot rezolva �n mod satisf�c�tor problema nivelului de trai al pensionarilor. Fondurile caselor de pensii s�nt insuficiente, dac� ne g�ndim fie �i numai la faptul c� 4,5 milioane de persoane contribuie pentru a se pl�ti pensii la �ase milioane. Una din solu�ii ar fi unificarea tuturor caselor de pensii �i acordarea de pensii numai pe baza Legii 19. Nu este normal ca, pentru aceea�i perioad� de activitate, un magistrat sau un poli�ist s� primeasc� pensie de serviciu, iar un medic sau un profesor s� se trezeasc� muritor de foame, dup� o via�� de munc�. �n categoria privilegia�ilor intr� �i alte categorii: parlamentarii, diploma�ii, procurorii, �i cred c� ar fi momentul ca situa�ia s� revin� �ntr-un cadru moral �i constitu�ional adecvat. Pot fi de acord c� anumi�i cet��eni au meserii de mare r�spundere �i chiar periculoase, dar recompensa se face prin salarii corespunz�toare, �n timpul activit��ii. Av�nd venituri mai mari, ar avea pensii mai mari �i dup� Legea 19, dar raportul fa�� de o pensie medie nu ar mai fi de 10 �i chiar 20 la 1, cum se �nt�mpl� �n prezent. Dup� cum �ti�i, eu m-am opus la prevederile din statutul parlamentarilor, cu privire la pensia de serviciu, �i voi sus�ine orice ini�iativ� care s� fac� dreptate �n sistemul de pensii. Din p�cate, nici o ini�iativ� legislativ�, �n acest sens, nu poate avea succes, dec�t dac� societatea civil�, asocia�iile pensionarilor �i sindicatele vor face presiuni puternice asupra executivului �i legislativului. Eu �tiu c� �i �n Guvern �i �n Parlament s�nt oameni care doresc restabilirea echit��ii �n sistemul de pensii, numai c� vocea lor este acoperit�, deocamdat�, de «corul» beneficiarilor privilegiilor.
Rep.: A ap�rut informa�ia c� mai mul�i oameni politici ar fi fost proteja�i prin secretiz�rile f�cute �n CSAT. Cum comenta�i aceast� situa�ie?
�.S.: Dup� cum a lucrat �n trecut CNSAS, nu ar fi exclus. Totu�i, este periculos s� se arunce �n media astfel de «ï¿½op�rle», pentru c� se creaz� �n mod incorect imaginea unei clase politice dominate numeric de fo�ti securi�ti. Eu, personal, am completat de c�teva ori declara�ii pe proprie r�spundere c� nu am colaborat �n nici un fel cu fosta Securitate, dar nici p�n� acum, de�i s�nt parlamentar, nu am primit de la CNSAS confirmarea veridicit��ii lor. �n loc s� apar� pe posturile de televiziune cu a�a-zise «dezv�luiri», salaria�ii CNSAS �i conducerea actual� vor trebui s� fac� ceea ce nu au f�cut �n fostul mandat: adev�rata deconspirare a Securit��ii. Mai mult, Legea lustra�iei, recent votat� �n Senat, are nevoie, pentru a putea fi aplicat�, de un CNSAS profesionist �i eficient. Toate forma�iunile politice �i societatea rom�neasc� �n ansamblu trebuie s� accepte desprinderea, o dat� pentru totdeauna, de mentalit��ile vechiului regim. Poate c� unora li se va p�rea nedreapt� interzicerea ocup�rii unor demnit��i de c�tre oameni care, de�i au avut func�ii politice importante �n regimul comunist, nu ar fi comis abuzuri sau �nc�lc�ri ale drepturilor omului.
S�nt �i astfel de cazuri, dar nu trebuie s� uit�m c� milioane de oameni s-au putut realiza social �i profesional �i f�r� s� fie membri ai CC al UTC sau PCR sau f�r� s� devin� informatori ai Securit��ii. Prin Legea lustra�iei se dore�te condamnarea unui sistem �i nu a unor oameni �i cred o perioad� de 10 ani de repaos politic pentru fo�tii demnitari comuni�ti i-ar ajuta s� se adapteze mai u�or la cerin�ele unei democra�ii autentice.
„Dac� se va discuta acceptarea adeziunii vreunui actual consilier PSD, eu voi vota �mpotriv�“
Rep.: �efii PSD Neam� au declarat c� �i vor exclude din partid pe proprii consilieri jude�eni care au votat la pre�edin�ia Consiliului Jude�ean cu Vlad Marcoci. I-ar primi Alian�a?
�.S.: La nivelul conducerii jude�ene a PNL, s-a luat decizia ca, �ncep�nd cu s�pt�m�na viitoare, s� nu se mai accepte adeziunea vreunui primar ales pe listele altei forma�iuni. Nu s-a discutat despre consilieri jude�eni �i cred c� lucrurile trebuie judecate de la caz la caz. A�a cum au existat primari care au fost presa�i s� treac� la PSD pentru a primi fonduri necesare comunit��ilor respective, s�nt �i consilieri care s-au �ndreptat spre PSD din dorin�a de a face mai mult pentru cet��eni, consider�nd c� apartenen�a la un partid puternic ar constitui un avantaj �n acest sens.
Eu unul cred ca fenomenul migra�iei politice trebuie s� �nceteze, dar aceasta nu se poate realiza dec�t prin introducerea votului uninominal �i pentru consilierii locali �i jude�eni, pentru a-i responsabiliza, dar �i pentru a le da autoritatea conferit� de votul direct. Dac� �n Biroul Permanent al Organiza�iei municipale a PNL se va discuta acceptarea adeziunii vreunui actual consilier PSD, eu voi vota �mpotriv�, a�a cum am rezerve �i fa�� de primirea �n PNL a unor primari de la PSD. Pragmatismul politic nu trebuie s� determine renun�area la principii �i, uneori, calea cea mai facil� pentru a ob�ine rezultate electorale pe termen scurt poate duce la e�ecuri ustur�toare �n perspectiv�.
|
Autentificare
