M�rturii de groaz� din iadul comunist

• presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, Alecu Mazďż˝re, rememoreazďż˝ cei peste sase ani de detentie, petrecuti ďż˝n temnitele comuniste de la Deva, Jilava, Gherla si Periprava • au fost ani de torturďż˝ cumplitďż˝ • fostii detinuti, din ce ďż˝n ce mai putini, primesc indemnizatii de mizerie, ďż˝n timp ce tortionarii se bucurďż˝ de pensii „nesimtite“ •

Condamnat la 6 ani si 7 luni de detentie, ďż˝n anul 1957, doar pentru cďż˝ s-a plďż˝ns cďż˝ nu este pďż˝ine suficientďż˝, Alecu Mazďż˝re, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici Roman a trecut prin mai multe puscďż˝rii comuniste: Deva, Gherla, Aiud, Jilava, Periprava. Despre acele momente ďż˝si aminteste si acum, avďż˝nd o dozďż˝ de tolerantďż˝, pe principiul „ďż˝i iertďż˝m, dar nu-i uitďż˝m!“. Acesta socoteste oarecum inutil demersul unor institutii ca Academia Civicďż˝, Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei, precum si a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitďż˝tii, de a da publicitďż˝tii lista tortionarilor, pe care se regďż˝sesc si 15 nume de securisti nemteni, care au slujit Securitatea comunistďż˝. Alecu Mazďż˝re ďż˝si doreste sďż˝ se detaseze, atďż˝t cďż˝t se poate, omeneste, de amintirile legate de anii cumpliti de detentie ďż˝n temnitele unde erau aruncati laolaltďż˝ muncitori, ofiteri, tďż˝rani, care refuzau sďż˝ intre „la Colectivďż˝“, intelectuali, considerati „pericol“ la adresa societďż˝tii comuniste, preoti ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici. „Abia ďż˝mplinisem 18 ani, cďż˝nd printr-o anumitďż˝ ďż˝mprejurare, eu, un moldovean, din Bahna, am ajuns sďż˝ lucrez ďż˝n Valea Jiului. Dupďż˝ evenimentele din 1956 din Ungaria, care s-au propagat rapid si ďż˝n Banat, Securitatea a avut de furcďż˝ mult cu toate categoriile sociale. Atunci au fost exclusi din facultďż˝ti o multime de studenti, printre care si domnul Rďż˝zvan Teodorescu, romascan de-al nostru. Eu eram nemultumit de faptul cďż˝ nu-mi ajungea ratia de pďż˝ine. Tďż˝nďż˝r fiind nu mďż˝ sfiam sďż˝ spun acest lucru cu voce tare. S-a gďż˝sit printre noi un Iuda, care a «ciripit» la Securitate. Pe deasupra aveam si marea «vinovďż˝tie» de a fi nepotul unuia cďż˝sďż˝torit cu fiica unui mosier, motiv suficient de a fi arestat si condamnat ca dusman al poporului. Am fost anchetat vreo lunďż˝ si jumďż˝tate, de un cďż˝pitan Ion Iordache, dupďż˝ care am fost judecat ďż˝ntr-un simulacru de proces, care a durat doar douďż˝ ore, de Tribunalul Militar Sibiu, aflat ďż˝n deplasare la Deva. Am fost judecat laolaltďż˝ cu trei bďż˝rbati si o femeie, care ďż˝njurase un activist de partid. S-a dat pronuntarea pe loc. Am fost condamnat la sase ani si jumďż˝tate, desi eu eram UTC-ist.

„Eram bďż˝tut ca hotii de cai“

Dupďż˝ condamnarea din 2 septembrie 1957 si pďż˝nďż˝ ďż˝n 21 decembrie a fost tinut ďż˝n Penitenciarul Deva. Apoi, cu niste bou-vagoane a ajuns la Jilava, o ďż˝nchisoare de tranzit, „sejurul“ fiind de circa o lunďż˝. Am aflat de la interlocutorul nostru cďż˝ erau conditii grele, cu patru paturi suprapuse, chiuvetďż˝ si WC ďż˝n camerďż˝, apďż˝ putinďż˝ si hranďż˝ prostďż˝. A urmat o nouďż˝ cďż˝lďż˝torie, ďż˝n ianuarie 1958, cďż˝nd ďż˝mpreunďż˝ cu vreo 100 de condamnati, „Grupul Ioan Diaconescu“, a ajuns la Gherla. Fostul detinut politic povesteste cďż˝ ďż˝n acestďż˝ ďż˝nchisoare, la ďż˝nceput conditiile de detentie au fost ceva mai blďż˝nde. Totul a fost dat peste cap de o revoltďż˝ a „frontieristilor“, detinutii care ďż˝ncercaserďż˝ sďż˝ treacďż˝ fraudulos granita, ce a fďż˝cut ca regimul de detentie sďż˝ devinďż˝ draconic. „Dupďż˝ plecarea ultimelor trupe ruse din Romďż˝nia, ďż˝n iunie 1958, a avut loc revolta frontieristilor, care erau tinuti separat. Acolo a fost vorba de o provocare. Comandant era un maior Gonciu, de pe la Galati. Regimul a devenit draconic. S-a introdus bďż˝taia din orice. Tďż˝ranii care refuzaserďż˝ colectivizarea erau atďż˝rnati cu capul ďż˝n jos si bďż˝tuti cumplit. Erai pus cu capul jos, cu cisma cďż˝lďż˝ului pe ceafďż˝ si lovit continuu, asa cum bati fasolea ďż˝n sac. Eu am avut de tras multe pentru cďż˝ eram bun «morsist». De cďż˝te ori eram prins de atďż˝tea ori eram bďż˝tut ca hotii de cai. Trebuia ďż˝nsďż˝ sďż˝ stim ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n celulele din jur“, mai spune romascanul. ďż˝n tot acest timp familia n-a stiut nimic de soarta tďż˝nďż˝rului condamnat. Dupďż˝ o lungďż˝ perioadďż˝, un detinut eliberat s-a dus ďż˝ntr-o noapte la tatďż˝l sďż˝u sďż˝-i dea de stire despre arestare. Bďż˝trďż˝nul a ďż˝ncercat sďż˝-l vadďż˝, a venit la Gherla, dar i s-a spus cďż˝ nu era acolo. Au urmat apoi alti ani de detentie ďż˝n lagďż˝rul de muncďż˝ de la Periprava, la tďż˝iat stuf, ďż˝n colonia de la Salcia, pe un santier unde se lucra la un canal si, ulterior, la Aiud, unde a lucrat cďż˝tva timp ďż˝ntr-o fabricďż˝. La eliberare a primit 76 de lei si bilet de tren pentru a ajunge acasďż˝. La Roman a fost ajutat de o cunostintďż˝ sďż˝ se ďż˝ncadreze la ďż˝ntreprinderea de Prefabricate, unde a lucrat pďż˝nďż˝ la pensionare.