Str�nsul f�nului, povara de pe umerii muntenilor

• perioada optimďż˝ de recoltare si conservare a acestui furaj este iulie si august • seceta a ars iarba si a ďż˝mbďż˝trďż˝nit-o ďż˝nainte de vreme • si-n acest an, o mare parte din fďż˝netele de pe Valea Muntelui vor rďż˝mďż˝ne neexploatate • „E un mare pďż˝cat sďż˝ lasi iarba necositďż˝, cďż˝nd noi, pe vremuri, umblam dupďż˝ fiecare pai, pentru a avea iarna cu ce hrďż˝ni vitele“, spune un sďż˝tean din Hangu •

ďż˝n zona de munte, timpul de coasďż˝ este ďż˝n toi. Toti gospodarii, cu grija vitelor din propria bďż˝tďż˝turďż˝, au intrat ďż˝n plinďż˝ campanie de recoltare a fďż˝nului. Conform traditiei, perioada optimďż˝ de strďż˝ngere si conservare a acestui furaj este iulie si august. „ďż˝n acest an, productia de fďż˝n este sub media anilor trecuti, deoarece seceta din iunie si iulie a ars iarba si a ďż˝mbďż˝trďż˝nit-o ďż˝nainte de vreme. Noroc cu fďż˝nul din grďż˝dinile din vecinďż˝tatea vetrelor de sat, cďż˝ pe dealuri, ďż˝n tarinďż˝ cum spunem noi, nu-i nici o haznďż˝“, a afirmat Gheorghe Zait din Ceahlďż˝u. Din nefericire, se estimeazďż˝, luďż˝ndu-se ďż˝n calcul experienta anilor trecuti, cďż˝ si-n acest an, o mare parte din fďż˝netele de pe Valea Muntelui vor rďż˝mďż˝ne neexploatate. Motivul, lipsa fortei de muncďż˝ tinere din sate, ca urmare a exodului acestei categorii de vďż˝rstďż˝ la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Bďż˝trďż˝nii de pe Vďż˝ile Bistritei si Bicazului, pentru care cresterea animalelor mai este ďż˝ncďż˝ ďż˝ndeletnicirea de bazďż˝, asistďż˝ neputinciosi la sďż˝lbďż˝ticirea vegetatiei din tarinile comunitďż˝tilor locale, ca urmare a abandonďż˝rii terenurilor de cďż˝tre cei mai multi dintre gospodari. „E un mare pďż˝cat sďż˝ lasi iarba necositďż˝, cďż˝nd noi, pe vremuri, umblam dupďż˝ fiecare pai, pentru a avea iarna cu ce hrďż˝ni vitele“, a spus Grigore Ungureanu din Hangu, un vďż˝rstnic pentru care agricultura specificďż˝ locului a constituit toatďż˝ viata o ďż˝ndeletnicire sacrďż˝. „Noi ne-am nďż˝scut aici, la munte, si fiecare om avea pe timpul tineretii mele, ďż˝n gospodďż˝rie, cel putin douďż˝ - trei vaci cu lapte, o pereche de cai sau boi, iar oi, de la 20 - 30 ďż˝n sus. Din asta trďż˝iam. Pentru a face fatďż˝, trebuia sďż˝ facem fďż˝n, nu glumďż˝. Cei cu teren mai putin luau si fďż˝ceau fďż˝n ďż˝n parte. Juchiam la rďż˝pi pďż˝nďż˝ ne venea acru. Dar era mai sďż˝nďż˝tos. Amu cine sďż˝ mai aibďż˝ grija fďż˝nului si-a vitelor? Noi sďż˝ntem prea bďż˝trďż˝ni, iar tineretul... Au plecat prin lume de-a banilor. Vai de capu'nostru!“, a povestit Petre Tepes din Bďż˝rnadu comunei Bicaz Chei, care la cei 80 de ani ďż˝ncďż˝ mai trage cu coasa. ďż˝ntr-adevďż˝r, migratia tinerilor ďż˝n Occident a pustiit satele de fortďż˝ de muncďż˝. Or', fďż˝cutul fďż˝nului este, ďż˝ndeobste, o treabďż˝ bďż˝rbďż˝teascďż˝. Pentru a face fatďż˝, un gospodar, cu multe animale ďż˝n bďż˝tďż˝turďż˝, este nevoit sďż˝ angajeze cosasi, fie dintre vecini, cďż˝ti mai sďż˝nt apti de o asa muncďż˝ grea, fie din zona de ses, „perjeri“, cum le spun muntenii. Asta, ďż˝n conditiile ďż˝n care omul are venituri bďż˝nesti disponibile, o pensie mai bunisoarďż˝ sau o asa-zisďż˝ „rentďż˝ viagerďż˝“ de la copiii plecati ďż˝n strďż˝inďż˝tate, deoarece recoltarea fďż˝nului costďż˝, nu glumďż˝. „O zi de coasďż˝ bate la un milion de lei vechi, plus mďż˝ncare si bďż˝uturďż˝, iar dacďż˝-i fumďż˝tor s-un pachet de tigďż˝ri. O zi de adunat costďż˝ ďż˝ntre 600 si 700 de mii. La noi, pe Valea Bistritei, nu mai gďż˝sesti un om de leac sďż˝-ti facďż˝ fďż˝nul sub aceste preturi“, a declarat Vasile Naclad din Izvoru Alb. Cei care nu-si permit sďż˝ facďż˝ fďż˝nul cautďż˝ sďż˝-l ďż˝nchirieze altora mai vrednici, iar dacďż˝ ierburile disponibile nu au cďż˝utare, se roagďż˝ de vecini sďż˝-l strďż˝ngďż˝ gratuit „numai sďż˝ nu rďż˝mďż˝nďż˝ ďż˝n pďż˝rďż˝sire“, dupďż˝ cum afirmďż˝ ei. Dar nimeni nu se ďż˝mbie la o asa treabďż˝. „Ca urmare, rďż˝mďż˝n rďż˝pile noastre pline de ierburi, animalele dispar, iar terenurile din tarinile obstii se sďż˝lbďż˝ticesc“, a afirmat Gheorghe Bistriceanu din Poiana Teiului. Necazul oamenilor din zona de munte ďż˝n ceea ce priveste recoltarea fďż˝nului este cunoscut si de cďż˝tre administratiile locale, sau chiar de cďż˝tre cele mai de „sus“. „Nu avem ce face, decďż˝t sďż˝ alcďż˝tuim cadrul legislativ. Oamenii sďż˝nt proprietari de fďż˝nete, tinerii au plecat ďż˝n strďż˝inďż˝tate la muncďż˝... Si totusi, a ďż˝nceput sďż˝ se izeascďż˝ pe ici pe colo si un semn bun, ďż˝n ultimii ani, parte dintre tineri reďż˝nviind cresterea animalelor prin microferme. Reďż˝ntorsi din strďż˝inďż˝tate cu cďż˝te o brumďż˝ de bani si cu ceva mai mult curaj, unii tineri ďż˝ncearcďż˝ sďż˝-si gďż˝seascďż˝ un rost prin agricultura montanďż˝. Cu precďż˝dere prin cresterea animalelor, si de-aici, recoltarea fďż˝nului pentru hrana acestora“, spun alesii cďż˝nd au ocazia unor tot mai rare ďż˝ntďż˝lniri cu muntenii. Finantarea europeanďż˝, idee agreatďż˝ ďż˝n principiu de cďż˝tre gospodari prin asociatiile crescďż˝torilor de animale, presupune ameliorarea terenurilor, rezultatul concret pe imas observďż˝ndu-se din ce ďż˝n ce mai mult pe dealurile cu fďż˝nete. Cďż˝t priveste accesarea de fonduri, acest lucru se face pe bazďż˝ de proiecte. „Dar, deocamdatďż˝ rezultatele sďż˝nt ďż˝ncďż˝ destul de timide“, declarďż˝ primarii de pe Valea Muntelui. Pďż˝nďż˝ una-alta, ďż˝n zona de munte greul agriculturii rďż˝mďż˝ne tot pe bďż˝trďż˝ni. Asta, fie cďż˝ vorbim de cresterea animalelor, fie de recoltarea fďż˝nului. Si unde nu-i putere, nu-i nici cďż˝stig! Iar cďż˝nd nici vremea nu te ajutďż˝, nu-ti rďż˝mďż˝ne decďż˝t sďż˝ privesti la stele dezamďż˝git.