 „P�inea“, cam neagr� �n 2015
• culturile s�nt puternic afectate de lipsa apei • pentru redresarea c�t de c�t a situatiei ar fi nevoie cam de 100 litri de precipitatii pe metru p�trat • „Previziunile nu s�nt din cele mai bune si s�nt cantit�ti la hectar mult mai mici dec�t anul trecut“, a declarat Maricel T�lm�cel, directorul Directiei Agricole • Seceta care ne-a lovit anul acesta face ravagii �n agricultur�. Pe l�ng� toate necazurile create de conditiile meteo nefavorabile, peste toate au pus capac perioadele de canicul�, care au sporit deficitul de ap� din sol si v�ntul fierbinte care a uscat tot. Situatia a fost disperat� si la nivelul asociatiilor agricole, care tot mai au ceva resurse pentru fertilizare si pentru irigare, pe ici, pe colo. Cele mai mari probleme s�nt �ns� la micii produc�tori, care nu au putut face mare lucru pentru a-si salva c�t de c�t culturile, sperante fiind doar la Dumnezeu, dar ploi consistente n-au fost. S-a �ncheiat recoltarea la orz, gr�u si secar�, productia fiind mult mai mic� dec�t anul trecut. Una peste alta, situatia este f�r� precedent, pentru c� perioade de secet� si canicul� au fost si �n alti ani, dar ceea ce se petrece �n 2015 nu se compar� cu nici unul din anii trecuti. „Seceta a redus destul de mult culturile agricole, dar deocamdat� la putine s-a �ncheiat secerisul. Oricum, previziunile nu s�nt din cele mai bune si s�nt estimate cantit�ti la hectar mult mai mici dec�t cele obtinute anul trecut. Cel mai bine st�m la orz, dar �n judet avem suprafete destul de mici, cam 2.000 de hectare. Aici cantit�tile s�nt comparabile cu cele obtinute anul trecut, asta deoarece orzul a prins din precipitatiile din prim�var�, iar dezvoltarea ulterioar� nu a mai fost st�njenit� de secet�. Mai r�u st�m �ns� la gr�u, de exemplu, unde preconiz�m cam cu 1.000 de kilograme mai putin la hectar dec�t anul trecut. Au �ncheiat recoltarea marii produc�tori si avem cam 3.400 de kilograme la hectar, fat� de peste 4.000 de kilograme la hectar c�t a fost media anul trecut. La micii produc�tori cantit�tile s�nt mai reduse, ceea ce �nseamn� c� va sc�dea si media pe care am estimat-o. Apreciez c� recolta este cu circa 30 - 40% mai mic� dec�t �n 2014“, a declarat Maricel T�lm�cel, directorul Directiei Agricole Neamt. �n alt� ordine de idei, s-a recoltat rapita, iar productia dep�seste cu putin 2.000 de kilograme la hectar, comparativ cu anul trecut c�nd s-au adunat circa 3.800 de kilograme la hectar. Acestea s�nt efectele secetei v�zute scriptic la acest moment, dar previziunile pentru viitor s�nt sumbre, pentru recolta de toamn� estim�rile fiind si mai negre. De exemplu, porumbul a dat spic si a �nceput s� lege �nainte de vreme. „Pentru culturile de prim�var�, si m� refer aici si la porumb, vedem la toamn� ce va fi, dar dac� �n continuare nu plou� si seceta va persista, s-ar putea ca recolta s� fie mai aspru dijmuit� dec�t cea de la orz, gr�u si secar�. Anul acesta a fost unul extrem de dificil si din punct de vedere meteo, al perioadei de secet� prelungit�, c�t si din punct de vedere agricol“, a mai spus directorul T�lm�cel.
„Anul acesta fermierii au �nv�tat lectia“
Oricum, pentru o revenire c�t de c�t a acestei situatii disperate ar fi nevoie s� plou� cam 80-100 de litri pe metrul p�trat, mai exact c�teva zile, dar este nevoie de o ploaie moc�neasc�, linistit�, care s� permit� apei s� intre �n sol. Si chiar dac� de acum �ncolo ne-ar lovi ploile si ar fi cantit�ti de ap� care s� acopere pe deplin deficitul de ap� din sol, �n ce priveste cultura de porumb este mult prea t�rziu, iar efectele secetei nu mai pot fi acoperite, singura veste bun� fiind c� unii au �nv�tat totusi ceva din aceast� situatie extrem de dificil�. „Am observat un lucru bun si �mbucur�tor, care �n anii anteriori era trecut pe un loc secund. Anul acesta fermierii au �nv�tat lectia si imediat dup� recoltare cur�t� suprafetele de teren, apoi trec la lucr�ri de arat si chiar discuit. Este cel mai bun lucru care se poate face �n perioade de secet�, pentru c� aceste activit�ti agricole au drept consecint� �ntreruperea pierderii de ap� din sol. Este un lucru �ntelept si m� astept ca mai toat� lumea s� fac� asa. Oricum, din cauza deficitului de ap� se lucreaz� foarte greu, dar este o sans� pentru sem�n�turile care urmeaz� �n toamn�“, a mai ad�ugat directorul T�lm�cel. Despre dimensiunile secetei din acest an iat� ce declara directorul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricol� Secuieni, doctor Elena Trotus: „Travers�m anul acesta o perioad� cu conditii climatice dificile pentru cultura plantelor de c�mp. Analiz�nd conditiile climatice pe o perioad� de 53 de ani, am ajuns la concluzia c� nici �ntr-un an nu ne-am confruntat cu un deficit de precipitatii at�t de mare. Dac� analiz�m conditiile climatice ale anului agricol 2014-2015 sub aspectul temperaturilor observ�m c� abaterile medii lunare de la media multianual� s�nt foarte reduse, cuprinse �ntre minus 0,5 grade Celsius �n octombrie 2014 si plus 2,3 grade Celsius �n luna ianuarie 2015, din acest punct de vedre find un an agricol normal. Sub aspectul precipitatiilor, �ns�, anul este foarte secetos, pentru c� �n ultimele trei luni s-a �nregistrat un deficit de precipitatii de 140 de milimetri fat� de media multianual�. Pe o durat� de 60 de zile nu au fost ploi mai mari de 5 milimetri, cu important� agronomic� semnificativ�. Deficitul de precipitatii s-a manifestat pe fondul unor temperaturi de peste 31-36 grade Celsius, �n aer si 49 grade la sol“. Din p�cate, nici culturile de toamn� nu se prezint� bine, concluzia general� fiind c� 2015 a fost unul nefast pentru agricultori.
|