Istoria familiei ia locul istoriei na�ionale la clasa a IV-a
Din toamn�, elevii de clasa a IV-a vor studia istoria locului natal, f�r� cronologie, precum �i trei eroi na�ionali �i doi europeni. Vor disp�rea, din manual, capitolele despre eroismul dacilor, Unirea lui Cuza sau participarea rom�nilor la r�zboaiele mondiale. Noul manual va debuta cu un capitol dedicat istoriei locale: familia (istoria familiei, s�rb�tori de familie), vecinii �i comunitatea, copil�ria de ieri �i de azi. �n aceast� etap�, elevii vor trebui s� aduc� de acas� obiecte vechi ale familiei, s�-�i alc�tuiasc� arborele genealogic, s� descrie fotografii care ilustreaz� locuri, cl�diri, preocup�ri ale oamenilor din localitatea natal�, s� �ntocmeasc� fi�e cu tradi�iile �i obiceiurile specifice localit��ii natale/ reziden�iale �.a. Dup� ce vor studia istoria local�, elevii vor �nv��a despre modul de via�� al unor „popoare de ieri“, precum dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii, �i „de azi“ - rom�nii, francezii, ungurii, germanii. Apoi, �nv���torii vor alege cel pu�in cinci conduc�tori �i eroi (trei din spa�iul rom�nesc �i doi europeni), cel pu�in patru c�l�tori (doi din istoria na�ional� - Badea C�r�an, Sp�tarul Milescu, Emil Racovi��, �i doi din istoria universal� - Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, despre c�l�torii �n cosmos), �i cel pu�in patru castele, cet��i sau ora�e (dou� de pe teritoriul Rom�niei �i tot at�tea din alte ��ri). La ultimul capitol, dedicat Europei unite, elevii vor �nv��a simbolurile Uniunii Europene: drapelul, imnul, ziua Europei.
„Cred c� este o schimbare �n bine a programei pentru clasa a IV-a. P�n� acum, manualul prezenta multe informa�ii, f�r� s� fac� separarea �ntre istoria universal� �i cea local�, de exemplu. Copilul era pu�in confuz. Acum, se �ncepe cu istoria local�, se continu� cu elemente din cea na�ional�, fiind introduse, spre sf�r�itul manualului, �i anumite evenimente care fac trimitere la istoria universal�. Dup� parcurgerea acestui manual, copilul ar trebui s� aib� c�teva competen�e foarte clare: s� se identifice cu locul �n care s-a n�scut �i �n care tr�ie�te, s�-�i pozi�ioneze familia �n istoria local�, s� cunoasc� monumentele �i muzeele din zon�, merg�nd, treptat, spre personalit��i ale istoriei rom�nilor, monumente, muzee na�ionale sau de interes na�ional. Noua program� este mai dinamic� �i �l �ndeamn� �i pe elev s� fie mai activ �n studierea istoriei“, a precizat profesor Elena Preda, inspector �colar de istorie la Inspectoratul �colar al Jude�ului.
Chiar dac� au mai avut loc, dup� 1989, dou� modific�ri ale programei la istorie, s-a constatat c� elevii nu r�m�neau cu prea multe dup� studiul cronologic �i c� �i pierduser� interesul pentru aceast� materie.
La clasa a IV-a, �ns�, nu se modific� doar con�inutul manualului de istorie, ci �i al celui de geografie. Ca �i la istorie, la geografie se va renun�a la cantitatea foarte mare de informa�ie pe care trebuia s� o �nmagazineze elevul de clasa a IV-a. �colarii nu vor mai �nv��a pe de rost cifre �i nume de mun�i, ape, ci vor trebui s� studieze mediul �n care tr�iesc pentru a �ti s� se orienteze �n spa�iul �n care locuiesc, s� fac� anumite corela�ii �ntre relieful �i specificul ��rii �i cel al statelor vecine, al continentului sau planetei. Se va �ncepe de la studierea locului, a s�lii de clas�, a cartierului, localit��ii, p�n� la caracteristicile Terrei. Istoria �i geografia, studiate �n clasa a IV-a din toamna acestui an, vor avea o pondere mai mare �n orarul elevilor. Mai exact, �colarii vor avea una sau dou� ore de istorie, respectiv geografie pe s�pt�m�n�, fa�� de o or� la dou� s�pt�m�ni, cum a fost p�n� acum.
|
Autentificare
