CERN�UTI - T�RAM ROMANESC (II)
Continu�nd periplul cern�utean, am ajuns la complexul m�n�stiresc B�nceni. Situat la cca. 20 de kilometri de Cern�uti, sapte de Herta si cam tot at�tia de granita noastr�, este construit pe un deal unde, p�n� �n anul 1994, nu exista dec�t p�m�nt gol. Asezarea monahal� este o insul� de rom�nitate si ortodoxie, slujbele si toate �nscrisurile de pe icoane, ziduri si pietre funerare fiind f�cute �n limba rom�n�. Este greu de cuprins �n cuvinte tot ce reprezint� aceast� alc�tuire. Dar simt nevoia de a o defini ca un loc sf�nt, o minune, nu pentru c� este vorba de o m�n�stire, ci pentru c� este �nchinat� oamenilor si nevoilor lor. Nu e vorb� de clac�. Aici sunt �ngrijiti si tratati 400 de copii cu handicap, unii bolnavi de SIDA, aici oricine doreste primeste hran� si ad�post f�r� vreo plat� si f�r� s� te �ntrebe cineva de unde vii, cine esti si ce cauti. E greu de crezut c� �nchegarea aceasta de l�casuri de cult si sociale, care posed� 800 dehectare de p�m�nt pentru cultura cerealelor, cresterea vitelor, livezi si vii, ferme de porci si de p�s�ri, turme de oi, iazuri cu peste, p�duri si p�suni, a fost conceput� de o singur� minte. Dar este adev�rat. P�rintelui staret Mihai Jar (devenit episcopul Longhin de B�nceni sisupranumit „Tat�l celor 400 copii“), om al locului, de la Mihoreni, �i revine �ntreaga str�danie, el a vegheat, pas cu pas, mai bine de 20 de ani, realizarea �ntregului ansamblu, cu ajutorul unor oameni de bine si al unor c�lug�ri din Ucraina si Rom�nia. Ochiul cel mai exigent nu g�seste nimic f�cut la �nt�mplare ori de m�ntuial�, ci sugereaz� lucrul temeinic, f�cut s� dureze, evoc�nd tr�inicia, perenitatea si continuitatea. P�trundem prin poarta de la baza clopotnitei monumentale, care va ad�posti un c�min-spital pentru c�lug�ri si un muzeu. Ceea ce impresioneaz� din primul moment este rev�rsarea extraordinar� de flori de diferite soiuri si culori: la ferestre, balcoane sau pe straturile �ngrijite, altern�nd cu mult�, mult� verdeat�. Numeroase cl�diri, diferite stilistic si cromatic, unele �n constructie, nu las� privirea s� se piard� �n gol. Ajungem la palatul administrativ si cerem s�-l vedem pe p�rintele staret. Dar acesta lipseste, este plecat la Viena, cu treburi si pentru s�n�tatea, cam subred�. Dup� ce �ispunem de unde venim si ce dorim, loctiitorul s�u nu ne las� la voia �nt�mpl�rii si ni-l trimite pe p�rintele Agafanghel, un septuagenar scund si usc�tiv, cu barb� mare (altfel cum ?!), care ne poart� prin tot cuprinsul asez�rii, povestindu-ne f�r� �ntrerupere dar cu un entuziasm aparte, despre sfintele locuri si viata lor.
„Dumnezeu c�nd �ncepe o lucrare nu se mai termin�, p�n� ajungem �n vesnicie“
Afl�m c� Mihai Jar, r�mas singur de copil, a fost ajutat de niste sectanti, singurii doritoride a-l salva. Era gata-gata s� se converteasc�. Dar, cum ne aminteste ciceronele nostru, credinta �n ortodoxie a copilului a fost mai puternic�. La vremea cuvenit�, a intrat �n preotie, s-a c�s�torit si, �mpreun�, au adoptat doi copii si apoi �nc� doi. Aminteste de unul dintre copilasi, m�risor dar care nu vorbea. C�nd acesta a v�zut icoana Maicii Domnului, a ar�tat cudegetul spre ea si a rostit: „Mama“. A fost momentul care l-a hot�r�t s� creeze un asez�m�nt social pentru copii. Si pentru a-l sluji mai bine pe Dumnezeu, ambii soti au ales s� duc� viata monahal�. Sotia arhimandritului a �mbr�cat rasa c�lug�reasc�, la m�n�stirea de maici de la Boian, aflat� la c�tiva kilometri distant� de B�nceni, unde sunt �ngrijiti cum se cuvine 125 de copii, �ntr-un orfelinat. Ambele m�n�stiri num�r� 100 de c�lug�ri si tot at�tea m�icute. Centrul m�n�stirii este, firesc, biserica cea mare. Constructie monumental�, grandioas�, zugr�vit� �ntr-un bleu-verde pal la exterior, cu firide acoperite de sfinti, cu numeroase turle si cupole aurite, ridicat� �n 4 ani, are mai multe altare, este splendid pictat�, are o catapeteasm� frumos sculptat� �n lemne de stejar la Bucuresti si un policandru masiv, cu zeci si zeci delumini si cu pardosea de marmur�. Biserica detine numeroase icoane f�c�toare de minuni, unele nescoase �nc� la lumin�. �n interior se afl� moastele Sfintei Mari Mucenite Varvara, iar �ntr-o racl� special�, se odihnesc fragmente de moastele a mai bine de o sut� de sfinti. P�rintele staret a donat si unor biserici din Rom�nia asemenea relicve sfinte. �ntr-o camer� de la parter, exist� un spatiu bine amenajat, destinat (ati mai auzit asemenea fapt�?) copilasilor care r�m�n �n grija unor m�icute, �n timp ce p�rintii se afl� la slujb�. �n incinta m�n�stirii se afl� multe alte l�casuri de cult, printre care o biseric� din lemn, replic� a primei biserici a locului, un paraclis �nchinat Sf�ntului Serafim de Sarov, cu un fragment din moastele sale si o parte din piatra pe care s-a rugat o mie de zile si nopti. Pe pereti sunt pictate scene din viata lui si aici, cei trei c�lug�ri ai schitului citesc psaltirea non-stop, ziua si noaptea. �n m�n�stire nu se consum� nici un fel de carne, cu exceptia pestelui, din cele 3-4 iazuri proprii si nu se bea vin, ci numai suc de mesteac�n. Copiii �ngrijiti aici, ajunsi la maturitate pot urma firul lumesc al traiului sau s� r�m�n� �n m�n�stire. Aceasta se �ngrijeste de tinerii c�s�toriti, at�t pentru s�rb�toarea nuntii si a botezurilor, c�t si pentru viitor. Aducem �n atentia cititorilor aceast� splendid� oaz� de spiritualitate si ortodoxie rom�neasc�, m�n�stirea B�nceni, care merit� vizitat�. Satisfactiile prilejuite sunt pe potriv�. �ncheiem cu spusele p�rintelui staret, Mihai Jar, definitorii pentru misiunea lui arhiereasc�: „Dumnezeu c�nd �ncepe o lucrare nu se mai termin�, p�n� ajungem �n vesnicie“.
|