Piata ars� - ar fi loc de praznic la 1 an
• �n noaptea de 18/19 iulie 2014, Piata Central� din Piatra Neamt a ars din temelii • de atunci s-au tot f�cut documentatii si se asteapt� reconstruirea • Compania National� de Investitii ar asigura finantarea • A trecut un an de c�nd municipiul Piatra Neamt a r�mas f�r� Piata Central� Agroalimentar� si �n tot acest timp autorit�tile au fost prinse cu zeci de expertize, contraexpertize, �nt�mpin�ri si s-au umplut de asigur�ri c� va fi „bine“ de la cei care gestioneaz� banii si pot asigura finantarea. Drumul parcurs p�n� acum a fost extrem de sinuos si �nc� nu se stie unde se va opri. De certitudine ar fi c� se va asigura finantare de la Compania National� de Investitii. Nu se stie c�nd anume va �ncepe treaba, pentru c� au trecut circa trei s�pt�m�ni de c�nd s-a adus �n provincie vorb� de la Capital� c� se dau bani publici pentru respectivul obiectiv. Desi dup� ultimele discutii cu autorit�tile centrale, reprezentantii Prim�riei Piatra Neamt au crezut c� �n c�teva zile va �ncepe treaba, iar s-a asezat linistea peste proiectul de la poalele Pietricic�i. Asa cum spunem, noapea trecut� s-a �mplinit fix un an de c�nd piata a ars. La c�teva luni de la marele incendiu, s-a tras concluzia c� v�lv�taia din noaptea de 18 spre 19 iulie 2014 a pornit de la un scurtcircuit, produs de un boiler r�mas �n priz�. Imaginile cu piata �n f�c�ri au fost apocaliptice, av�nd �n vedere dimensiunea obiectivului care ardea cu tot ce se afla �n el: de la produse de pe tarabe - fructe si legume, si p�n� la cele de uz industrial, care ocupau standurile de la etaj. S-a intervenit cu toate masinile pompierilor de la Piatra Neamt, Roman, T�rgu Neamt, Roznov si S�vinesti dar nu s-a reusit ca p�rjolul s� poat� fi limitat. Mult s-a discutat despre faptul c� nu a functionat sistemul de alarm�, c� paznicii ba au fost, ba n-a fost la datorie, c� pompierii au venit prima dat� doar cu duo� masini, spun�ndu-li-se c� ardea doar o tarab�. Istoria „poznelor“ a continuat cu alte episoade, precum sechestru pus pe piat� de c�tre Urban, societatea care o avea �n administrare si care acum c�tiva ani a luat o sum� imens� cu care a f�cut... �nfrumusetarea orasului si apoi nevoia de a fi scoas� de sub sechestul pus de banc�, pentru a putea intra suprafata �n discutie, ca s� se reia construirea. Si belele au continuat cu un colt betonat, care nu a fost mistuit de fl�c�ri si pentru care au fost necesare multe expertize, ca �n final s� se stabileasc� faptul c� el poate fi �nglobat �n viitoarea structur�. Consilierii locali pietreni au fost si ei chemati �n c�teva r�nduri, ca s� tot voteze proiecte �n favoarea demar�rii santierului. Poate p�n� la venirea toamnei, autorit�tile centrale care au dat un aviz pozitiv preg�tirii licitatiei, vor trece si la fapte. �ntre timp, micii comercianti s-au reorientat si si-au amenajat tarabe dup� cum i-a dus capul. Dincolo de aceste aspecte, iat� ce publicam �n Monitorul , �n editia din 23 iulie 2014, �n articolul intitulat „O zi prin piata ars�“.
Oameni nec�jiti
Piata Central� se dovedeste a fi unul dintre cele mai vizitate locuri din oras. P�n� acum c�teva zile lumea venea s� se aprovizioneze cu unele, altele, acum vine �nt�i s� se uite la ce a fost c�ndva si ce a r�mas din acest obiectiv, dup� care fiecare cump�r� dup� nevoi. Comerciantii �ncearc� s� se adapteze noilor conditii din mers, astfel c� ieri se ridicau corturi, se b�teau sc�nduri pentru un fel de dusumele, se amenajau tarabe. Dup� puterea financiar� a fiec�ruia, s-au dotat cu cele necesare. „Mi-am luat cort, urmeaz� s� cump�r c�ntar, case de marcat, s� �mi aduc o tarab�, s� pun la punct dusumelele, ca s� nu st�m cu marfa pe asfalt. Opt ani am avut tarab� �n piat� si am cotizat la Urban de nu vreau s� m� g�ndesc c�ti bani am dat! Nu de putine ori le-am zis c� de pe spinarea noastr� au f�cut bani, pentru c� noi cotizam si iarn�, si var�. Si at�ta le-am mai cerut s� pun� la punct instalatia de aclimatizare, c�ci ni se strica marfa, dar n-au vrut! Suspect tare incendiul asta, care a mistuit at�ta marf� si a distrus at�tea vieti! Dar a ars piata c�nd expirau zeci si zeci de contracte dintre chiriasi si Urban. Chiar ne-am �ntrebat de ce ne-au f�cut contractul pe sase luni si nu pe un an, ca p�n� acum! S�nt multe de spus... �ncep�nd cu garantia pe care ne-au luat-o de ani de zile si nu stiu dac� ne-o �napoiaz�! Acum, dup� incendiu, am r�mas cu o pagub� de vreo 5.000 de lei, c�t era marfa, si au ars toate cele necesare - cas� de marcat, c�ntar, documente, contractele de munc� ale noastre si v�nz�torilor plus niste bani care fuseser� f�cuti �n ultima zi de activitate. Aici mi-am tr�it tineretea, printre fructe si legume si ca s� avem ce vinde, am stat mai mult �n en-gross-uri dec�t acas�. N-am putut s� dorm si eu civilizat, s� am o noapte �ntreag� la dispozitie, ca s� m� odihnesc. C�nd am auzit c� arde piata, am venit imediat si de atunci m� tot �ntreb cum a putut fi at�t de mult foc. Povestea cu scurt-circuitul e discutabil�, desi la c�te improviizatii erau la instalatia electric�, e posibil si asta“, a spus o comerciant�. Alti patroni care s-au apucat de amenajat spatii �n aer liber vociferau c� ar trebui mutate tonetele cu flori din perimetrul respectiv, pentru c� „lumea de m�ncare are nevoie, nu de buruieni“.
.
„Ce-am avut noi aicea si cu ce ne-am ales“
Alti pietari v�nd, �n conditii vitrege, lactate �n aer liber. Unul, dotat cu un plici, fug�rea mustele care amusinau pe l�ng� casurile asezate pe tarab�, �n plin soare. Alti v�nz�tori, mai precauti, �si tineau boturile de br�nz� acoperite cu buc�ti de tifon, p�zindu-le astfel de atacul insectelor. Un b�rbat stivuise, l�ng� br�nz� si urd�, si niste buc�ti de sl�nin� care �ncepuse pe la colturi s� devin� translucid�, topindu-se la soare. �ntrebati dac� nu se tem de contoale de la DSV, oamenii s-au uitat lung, parc� d�nd de �nteles c� fix asta le-ar mai lipsi. Asa c� p�r�sim zona lactatelor �n strig�tele v�nz�torilor dornici de a face un ban si de a sc�pa de marfa care risca s� dospeasc� la soare.
Pe la fructe si legume, lumea st�tea la r�nd s� se aprovizioneze. P�inea, �n cea mai mare parte, se vindea direct din masin�, pentru a se evita folosirea vreunui alt loc. Mai greu era la c�rnoase �n ceea ce se numeste acum Piata Central�, dar au mai mult succes magazinele de profil din zon�. Printre sutele de oameni veniti s� vad� dimensiunile dezastrului se afla si o b�tr�n�, care pl�ngea l�ng� folia care �ncercuia normanul de fiare de parc� alt� pierdere pe lume nu mai putea exista. „Ce-am avut noi aicea si cu ce ne-am ales! Veneam zi de zi �n piat� si �mi cump�ram ce aveam nevoie, dar niciodat� nu mi-am permis prea multe... M� uitam cu jind c�te bun�t�ti erau la v�nzare si tare mai oftam c� nu �mi permiteam s� le iau. Acum mi se rupe sufletul c�nd v�d c� s-au f�cut scrum!...“, spunea b�tr�na, sprijinindu-se de bratul unei amice.
Ca s� nu se pomeneasc� cu musafiri �n zona strict interzis�, politistii locali dau ture �n special pe latura unde a fost sectorul de panificatie si cel cu c�rnoase. Se asigura paza halei �n perimetrul unde se afla zona de carne pentru c� acolo mai r�m�seser� bunuri nedistruse sau partial distruse si tentatia era mare. At�t din partea comerciantilor, care doreau s� intre pentru a-si mai recupera c�te ceva, c�t si din partea cersetorilor sau a oamenilor f�r� ad�post care umblau s� caute bani sau resturi de m�ncare. Mai vedeau c�te un colt de cozonac si tare s-ar fi b�gat s�-l ia...
|