„Cred cďż˝ a meritat efortul“

• interviu cu magistratul Mirel Cďż˝tďż˝lin Mormoe, noul preďż˝edinte al Judecďż˝toriei Piatra Neamďż˝

Concursul pentru ocuparea func�iilor de conducere a unor instan�e din �ar� a fost validat, joi, 13 aprilie, de Consiliul Superior al Magistraturii, astfel c� noul pre�edinte al Judec�toriei Piatra Neam� este Mirel C�t�lin Mormoe. Magistratul are 28 de ani, s-a n�scut �n Arad �i a absolvit Facultatea de Drept Cluj. Ulterior, a urmat cursurile Institutului Superior al Magistraturii, iar o vreme a fost judec�tor la Constan�a. Din 2002, face parte din structura Judec�toriei Piatra Neam�.

Reporter: Din cele relatate de pres�, concursul pentru aceast� func�ie a fost extrem de dificil �i s�nte�i printre pu�inii care l-a�i promovat. Au fost contesta�ii �i s-a cerut cerut anularea lui.
Mirel C�t�lin Mormoe: Singurul lucru pozitiv de la concurs a fost modalitatea de structurare, adic� testarea psihologic�, proiectul �i lucrarea scris�. Toate probele au fost structurate, cumva, pe managementul firmei, iar specificul instan�elor era subliniat destul de pu�in. Cred c� nu au speciali�ti care s� aib� �i practic�. Cuno�tin�e �n domeniu au, dar nu �i practic�. �n acest fel, interviul �i proba scris� au fost numai colateral legate de nevoile instan�elor de judecat�. Toate erau legate de mersul firmei, iar modul de organizare �i func�ionare se puteau aplica la o societate comercial�, �i nicidecum la o instan�� de judecat�. Pentru procurori, de exemplu, era un subiect care cerea motivarea pe baza cuno�tin�elor dob�ndite, a concedierii a 50% din personal. E cu totul altceva la instan��. Nu am dou� tarabe �n pia��, �i �n nici un caz nu pot eu s� concediez. Noi propunem, dac� e cazul, �i hot�r�te Consiliul Superior al Magistraturii, iar Ministerul Justi�iei e singurul care are astfel de atribu�ii. Partea de management avea �i lucruri aplicabile, cum ar fi evaluarea personalului sau studierea resurselor umane. Nu asta a fost problema. Problema a fost o modalitate de examinare mai apropiat� de instan�e. S� se poat� pune �n practic� acele teorii, la o instan�� de judecat�, asta vreau s� spun.
Rep.: Dar organizarea?
M.C.M.: Au fost probleme �i cu modalitatea de organizare, care sper s� se �mbun�t��easc�. La prima prob�, discu�ia a fost liber�, ceea ce a fost foarte bine. Dar elemente cuantificabile, la care s� te po�i raporta, nu existau. �n aceste condi�ii, posibilitatea de contestare, chiar dac� ar fi fost l�sat�, ar fi fost nul�. La examenul scris, �n condi�iile �n care exista o bibliografie, o tematic�, au fost subiecte �i din afara lor. Noi, cei prezen�i acolo, am fi acceptat s� mai a�tept�m o or�, dac� trebuia, numai ca membrii comisiei s� ne refac� subiectele pe bibliografie �i tematic�. Acestea nu s�nt orientative, ci, tocmai de aceea, exist�, ca s� cite�ti �i s� �nve�i de acolo. �n final, au fost scoase o parte din subiecte, dar au r�mas altele trei. Rezultatele s-au v�zut. Mul�i au cerut anularea �i, moral, a�a ar fi fost corect.
Rep.: Adicďż˝ sďż˝ se anuleze examenul integral? Nu v-ar fi avantajat.
M.C.M.: Nu integral, s� se anuleze ultima prob� �i, ulterior, aceasta s� se reia. Obiectiv vorbind, pentru mul�i nu mai era necesar, dar se putea face, totu�i, acest lucru, pentru to�i aceia care au �nv��at dup� tematic�.

„Ideea este colaborarea, atďż˝t din interior, cďż˝t ďż˝i din exterior“
Rep: Revenind la Judec�toria Piatra Neam�. Marea problem� a instan�elor este personalul insuficient. Cum sta�i la acest capitol?
M.C.M.: Prin compara�ie cu alte instan�e, s�ntem undeva la foarte bine. Judec�toria Piatra Neam� are dou� s�li de judecat� �i 23 de judec�tori. Practic, numai 17 din ace�tia s�nt efectiv, dar e bine.
Rep.: Ministrul Macovei afirma c� procesele dureaz� prea mult �i a propus modificarea codurilor de procedur�, pentru ca aceia care s�nt nemul�umi�i s� poat� cere daune.
M.C.M.: �n situa�ia �n care se vor modifica codurile de procedur� penal� �i civil�, pe urgentarea proceselor, nu avem nici o �ans�. Tehnica de calcul lipse�te aproape cu des�v�r�ire. �n primul r�nd, instala�ia electric� nu ar rezista �i trebuie �nlocuit�, iar suportul logistic nu exist�. Fondurile alocate s�nt insuficiente �i nu avem cum s� ajungem la acea operativitate �n solu�ionarea cauzelor. Mie mi se pare c� operativitatea nu este cea mai indicat�, ca �i factor principal de evaluare. Nu este necesar ca un dosar s� fie solu�ionat �n dou� zile sau dou� s�pt�m�ni. Este necesar� calitatea procesului, o administrare c�t mai larg� a probelor, respectarea drepturilor p�r�ilor �i ca solu�ia s� fie cea temeinic�. Bine�n�eles, de aici, ca un proces s� se duc� 3-4 ani, iar �n rejudecare s� ajung� la 10 ani, e cale lung�. Dar nici invers, s� faci procese �n dou� zile, nu se poate. Dac� nu vor fi schimb�ri substan�iale la nivel de logistic�, de personal, aceste condi�ii nu vor putea fi �ndeplinite. De exemplu, �n cazul unui proces cu aresta�i, avem nevoie de oameni ca s�-i trimitem cu cita�iile, poli�i�ti care s� mearg� cu mandate de aducere, pe care trebuie s� le �i pun� �n executare. Or, dac� eu nu am nimic din toate acestea, degeaba dau termenul. Pe procedur� nelegal �ndeplinit�, dac� solu�ionez cauza, a� �nc�lca din start un drept al celorla�i care nu s�nt la proces. Lucrul cel mai dorit este s� respec�i, �n primul r�nd, drepturile tuturor.
Rep.: �i �n cauzele civile?
M.C.M: �n civil s�nt dificult��i mult mai mari ca �n penal, ca num�r de cauze de solu�ionare. Dar problema cea mai mare este lipsa persoanelor autorizate care trebuie s� fac� o expertiz� �n termen rezonabil, de m�car de o lun�. Mul�i au plecat din Corpul Exper�ilor �i au r�mas c��iva oameni, care nu pot s� fac� fa��. S�nt exper�i care au zeci de lucr�ri de f�cut. Sper s� se modifice lucrurile. �n primul r�nd, ar trebui s� primim banii, s� ne apuc�m de partea electric� �i s� instal�m tehnica de calcul, cu care am fost dota�i, deja. Dar, a fost alocat undeva la 10% din fondurile cerute pentru repara�ii urgente �i dot�ri minime.
Rep.: Judec�torii, �n general, s�nt privi�i ca o cast�. Rela�iile cu media aproape c� nu exist�, iar informa�iile se ob�in destul de greu.
M.C.M.: �n ce prive�te rela�iile cu mass-media, chiar �n proiectul pe care l-am depus la concurs, am inclus �i aceast� problem�. Vreau, cel mai probabil lunar, s� organizez conferin�e de pres�, iar dac� s�nt alte evenimente, ori de c�te ori este nevoie.
Rep.: Ce v-a motivat pentru participarea la concurs?
M.C.M.: Dorin�a de a face ca lucrurile s� fie altfel, s� nu mai existe tot timpul ba o stare de suspiciune, ba una de tensiune. M� refer la suspiciune pe plan extern �i tensiune pe plan intern. �n al doilea r�nd, m-au motivat solicitarea �i sprijinul colegilor, fie judec�tori, fie grefieri. S�nt aici de 4 ani, �i cunosc pe majoritatea destul de bine, �i mi-au cerut mai mul�i acest lucru. Am sus�inerea lor de a fi aici, ca s� putem colabora. Aceasta este ideea, colaboratea, �i din interior, �i din exterior. Consider c� a meritat efortul. Mandatul este de 3 ani �i poate vor urma al�ii trei.