Floriile, o s�rb�toare a re�nnoirii
S�rb�toarea este deschidere c�tre transcendent, c�tre Dumnezeu, o comuniune cu Dumnezeu, o anticipare p�m�nteasc� a Raiului. Un celebru istoric, vorbind despre vechii evrei, ar�ta rolul cov�r�itor pe care l-au avut s�rb�torile �n via�a lor. �ntre altele, spunea c� Moise a �ntrebuin�at doar 10 porunci pentru a fixa Legea, dar a avut nevoie de o carte pentru a fixa s�rb�torile, fiindu-le de mare folos �n p�strarea fiin�ei lor.
Cuv�ntul „s�rb�toare“ deriv� din latinescul dies servatoria, prescurtare din conservatoria, sau, pe scurt, servatoria (servatio, servationis, conservatio, conservationis, conserva, conservare) - a p�stra, a respecta, a ocroti, a salva de la pieire.
Termenul „s�rb�toare“ a trecut �i �n terminologia cre�tin� rom�neasc�, cu sensul de aniversare, comemorare. El red� ceea ce rom�nii numeau solemnitas, adic� p�strarea vie �n amintire a unui eveniment, evocarea periodic� a Dumnezeului Celui Viu, Atotputernic �i a fiin�elor de dimensiuni religioase �i morale deosebite. E de la sine �n�eles c� no�iunea de „s�rb�toare“ a trecut �n cre�tinism cu semnifica�ia ei cre�tin�, adic� a primit con�inut cre�tin. La daco-romani, �n locul zeilor p�g�ni, dies conservatoria, deodat� cu �mbr��i�area noii religii de c�tre ace�tia, a fost invocat unicul Deus Conservator, Theos Soter, Dumnezeul cel Adev�rat, M�ntuitor. S�rb�toarea este zi de odihn�, reculegere, �nt�rire moral�, prilej de invocare a Dumnezeului Celui Izb�vitor �i de tr�ire �n rela�ie mai intens� cu El. �n accep�ia ei cre�tin� , s�rb�toarea aduce „Cerul pe p�m�nt“, f�c�ndu-i pe cre�tini s� simt� prezen�a divin�, s� b�nuiasc� f�lf�itul de aripi al Marelui Nev�zut. „�n timpul s�rb�torii, ei simt p�m�ntul boltindu-se spre cer“, „cap�t� zelul de a �nf�ptui acordul complet cu Creatorul , cu existen�a general�, cu ei �n�i�i, cu ob�tea vie�ii“. �n s�rb�tori, cre�tinii se �nt�lnesc cu Dumnezeu, cu Biserica, Maica Domnului, cu to�i sfin�ii. Ei comemoreaz� cele mai importante momente din istoria vie�ii M�ntuitorului, ale istoriei Bisericii Cre�tine, �ntr-o oarecare m�sur�, chiar ale cosmosului �ntreg. Cre�tinii g�sesc �n ele izvorul �nt�ririi lor morale, deschideri spre zari�tele spirituale superioare, s�nt trepte spre des�v�r�ire. S�rb�torile aduc bucurii chiar sim�urilor, s�n�tate �i un sa� firesc realizabil; ele implic� �i o destindere, chiar o distrac�ie curat�. S�rb�torile degaj� un optimism festiv, aduc o plin�tate spiritual�, ca urmare a prezen�ei Providen�ei �n via�a cre�tinului.
„Drumul vie�ii celei noi nu este neted �i sem�nat cu trandafiri“
Ce reprezint� Floriile? O re�nnoire - �n con�tiin�a cre�tin� - a ipostazei �mp�r�te�ti a Dumnezeiescului M�ntuitor, prin intrarea �n Ierusalim, �n preajma cutremur�toarelor Sale Patimi. Duminica Floriilor precede cu o s�pt�m�n� Duminica �nvierii. Ea cade �n plin� prim�var�, este o zi de bucurie, �nsorit�.
Sfintele Evanghelii istorisesc evenimentul cu lux de am�nunte (Matei 21,1-11; Marcu 11,1-10; Luca 19, 29-40; Ioan 12, 12-28). Din cuprinsul lor rezult� urm�toarele momente mai importante: poporul L-a �nt�mpinat pe Iisus cu entuziasm, cu �nsufle�it� bucurie, adres�ndu-I uralele: „Osana, Fiul lui David! Binecuv�ntat este Cel Ce vine �ntru Numele Domnului! Osana, �ntru cei de sus!“; El �i-a f�cut intrarea �n cetatea lui David c�lare pe m�nzul unei asine, fiind �nt�mpinat de mul�ime cu ramuri de finic. Imensa mul�ime care �nso�ea pe Domnul la intrarea �n Ierusalim era tocmai cea zguduit� de proasp�ta minune s�v�r�it� �n Betania, prin �nvierea lui Laz�r.
S-ar p�rea c� este un nonsens s� avem un praznic de bucurie �n perioada imediat premerg�toare S�pt�m�nii Patimilor. �i, totu�i nu! Ad�ncind lucrurile, cre�tinii vor �n�elege c� drumul vie�ii celei noi nu este neted �i sem�nat cu trandafiri. Este lupt� sf�nt�, jertfa curat� �i neprecupe�it�, spre a mic�ora micimea egoist� din noi �i a ne al�tura Lui Iisus �n Sui�ul S�u, pentru ctitorirea �mp�r��iei celei noi. G�ndind �i sim�ind astfel, ei vor tr�i cea mai frumoas� �i mai deplin� bucurie, fiindc� urmeaz� pe Iisus, Care, prin �ncerc�ri �i lupte ale vie�ii, ne duce �ntr-o zare mai �nalt� de tr�iri duhovnice�ti, fa�� de care pl�cerile �i u�urin�ele vie�ii de fa�� p�lesc, p�n� la anihilare, a�a cum se exprim� Sf. Apostol Pavel: „Dar cele ce-mi erau mie c�tig, acestea le-am socotit pentru Hristos pagub�. Ci mai v�rtos pe toate le socotesc pagub�, fa�� de �n�l�imea cunoa�terii lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru Care m-am p�gubit de toate �i le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos s� dob�ndesc“ (Fii 3, 7-8).
„Cum L-am primit pe M�ntuitorul ?“
S�rb�toarea Floriilor nu ne aminte�te numai bucuria trec�toare a unei mul�imi prinse �ntr-o vibrant� manifesta�ie, uneori regizat� de c�petenii rele, ci �i bucuria unei credin�e simple �i curate. Ea poate fi sf�r�mat� de �mprejur�ri pentru o perioad� scurt� de timp �i probabil c� ar p�rea chiar stins�, dar se �ntoarce �i se scoal� �n picioare, nemuritoare �i biruitoare ca Iisus, din Care prime�te puteri totdeauna �nnoitoare... Acestei credin�e nu apar�in cei ce strig� azi „Tr�iasc�!“, �i m�ine „Jos!“, ci acei care nu �i-au schimbat niciodat� strig�tul pentru Hristos, ci I-au �n�l�at „Osana!“ din ad�ncul inimii, �n orice ceas al vie�ii lor. Duminica Floriilor este o s�rb�toare cu datini str�vechi, �ntre care �ntrebuin�area ramurilor verzi, care se sfin�esc la acest praznic. Noi nu avem palmier, �n locul lui se aduc ramuri �nverzite de salcie, care se sfin�esc �n Biseric�, dup� citirea Evangheliei de la Utrenie, apoi se distribuie credincio�ilor, care cu evlavie le �in �n m�n� tot timpul slujbei. Ajung�nd acas�, credincio�ii fac cunun� din ele �i o a�eaz� cu evlavie la Sf�nta Icoan�. �n acest ceremonial nu se ascunde nimic magic, fiindc�, pentru cre�tini, st�lp�rile sau ramurile de salcie simbolizeaz� biruin�a asupra mor�ii �i �nvierea lui Hristos, dup� cum rezult� din cuprinsul troparului s�rb�torii: „�nvierea cea de ob�te mai �nainte de Patima Ta �ncredin��nd-o, pe Laz�r din mor�i l-ai sculat, Hristoase, Dumnezeule; pentru aceasta, �i noi, ca pruncii semnele biruin�ei purt�nd, �ie Biruitorului mor�ii strig�m «Osana, �ntru cei de sus, binecuv�ntat e�ti, Cel Ce vii �ntru Numele Domnului!»“.
„Floriile“ au o rezonan�� sufleteasc� deosebit�; Ele creaz� o stare de pace profund� �i de aleas� bucurie spiritual� �n via�a cre�tinilor. Florile s�nt semnul cur��iei �i al frumosului �i, dac� p�m�ntul �i are �n tot anul o prim�var�, �i sufletul nostru trebuie s�-�i aib� �n tot anul o prim�var� care s�-l cure�e de p�cate �i s�-l �mbrace cu flori curate �i frumoase. Aceast� prim�var� a sufletului este postul de cur��ire �i �nnoire sufleteasc� al �nvierii Domnului. Oare ai �i tu, iubite cititorule, aceast� prim�var� cu flori �n suflet? Oare r�s�rit-au flori �i st�lp�ri de cur��enie �i �n sufletul t�u? Altcum, cu ce vei �nt�mpina �i primi pe �mp�ratul Hristos?
C�nd am fost �n c�l�torie la Ierusalim, am v�zut �i poarta prin care intrase, odinioar�, Iisus, �n ziua Floriilor . Aceast� poart� se cheam� „Poarta de aur“ �i e �nchis� cu zid. Tradi�ia de la Ierusalim spune c� aceast� poart� s-a �nchis de la sine �i se va deschide, iar�i, de la sine �n ziua cea mare a �nvierii. Prin ea vor intra sufletele la via��. Plin� de �n�eles �i de adev�r este aceast� tradi�ie, c�ci, de fapt, m�ntuirea noastr� st� �n �ntrebarea: „Cum L-am primit pe M�ntuitorul ?“. „�i celor c��i L-au primit pe El (cu adev�rat), care cred �n Numele Lui - zice Evanghelia - le-a dat putere s� se fac� fiii Lui Dumnezeu“ (Ioan, 1,12). A�a L-ai primit pe Domnul �i tu, iubite cititorule?
„Lumea-i toat�-n s�rb�toare,/ Ceru-i plin de cioc�rlii,/
Vin Floriile cu soare/ �i soarele cu Florii“.
Veni�i, cre�tini, solemna or� sun�!
|
Autentificare
