„Societatea civil� nu este preg�tit� s� primeasc� bolnavul de alcoolism“
• interviu cu pre�edintele Asocia�iei „Alcoolicii Anonimi“ Omul cu care am vorbit este pre�edintele Alcoolicilor Anonimi din Neam�. Identitatea lui, cunoscut� de altfel multora, nu este important�, dec�t pentru ceea ce face: returneaz� celor afla�i la necaz o parte din binele care i-a fost, c�ndva, d�ruit. Poate c� interviul de acum va ajuta unor oameni care au nevoie de sus�inere �i de sfaturi. Exist� un program, �n 12 pa�i, un fel de Biblie A.A. Ca �i un test, cu 24 de �ntreb�ri, l�muritoare asupra condi�iei cuiva. E destul s�-�i r�spunzi cinstit, cu da sau nu, �ie �nsu�i. Vom publica testul. Iar dac� ave�i nevoie de ajutor, pute�i suna la Monitorul pentru a ob�ine un num�r de telefon �i o persoan� de contact.
Reporter: Ce mai �nseamn� Alcoolicii Anonimi la Neam�? A�i devenit, din 1994, de c�nd v-a�i �nfiin�at, un ONG care nu func�ioneaz�?
A.A.: Nu s�ntem un ONG. S�ntem o grupare de sine st�t�toare care colaboreaz� cu societatea civil�. C�nd societatea civil� vrea s� colaboreze cu noi. �i ne autofinan��m.
Rep.: «Un simplu grup» de oameni...�i cu cine colabora�i?
A.A.: Colabor�m cu societatea civil�, cu biserica, cu societatea interna�ional� «Alcoolicii Anonimi». La Piatra Neam�, da, func�ioneaz� din 1994. Am f�cut chiar o s�rb�toare la 10 ani.
Rep: Apropo, de ce nu ave�i telefon?
A.A.: �tiu c� nu figur�m �n Pagini Aurii, este un minus al nostru. Adev�rul e c� oamenii care au nevoie de noi ne g�sesc. Cred c� mai important� pentru cei care, deja, s�nt cu noi este confiden�ialitatea.
Rep.: C��i membri are, �n acest moment A.A.? Nu v� �ntreb identit��i.
A.A.: Nu �ine nimeni eviden�a. E ca la o biseric�: putem spune cu aproxima�ie. Acum, la Piatra Neam� func�ioneaz� dou� grupuri; unul este foarte mare, are �n jur de 50-60 de membri, poate mai mul�i. O parte s�nt pleca�i �n str�in�tate, g�sesc suport �i acolo. Iar noul grup, care abia a fost �nfiin�at, are 6-7 membri.
Rep.: De ce e nevoie de dou� grupuri?
A.A.: La c��i alcoolici s�nt �n ora�, e nevoie de 10 grupuri, nu de dou�! �n Occident, unde am fost, �n Rotterdam erau 40 de grupuri. �n Toronto, s�nt 70 de grupuri, �n Budapesta s�nt vreo 45. �n Bucure�ti s�nt 6 grupuri, �n Cluj, tot a�a, vreo 5-6 grupuri, �n Timi�oara - 3, din c�te �tiu eu. Ajut�m la �nfiin�area unui grup �n Ia�i. La Bac�u am ajutat la �nfiin�area unui grup, �i la Cluj noi am fost dintre cei care au ajutat la constituire, la Baia Mare am ajutat la �nfiin�area unui grup. Avem activitate. Sigur c� nu putem s� ne afi��m. Asta e problema. Trebuie s� men�inem confiden�ialitatea. Pentru c� alcoolismul este tot stigmatizat. La noi, �n Rom�nia, alcoolicul este egalul unui boschetar. Avem membri oameni importan�i, cu func�ii, care trebuie proteja�i. Societatea civil� nu este preg�tit� s� primeasc� bolnavul de alcoolism.
Rep.: La noi, alcoolismul recunoscut este recep�ionat ca o tar� social� extrem de grav�. Iar b�utura este un obicei social.
A.A.: Nu to�i cei care beau s�nt alcoolici. Be�ivul e be�iv, alcoolicul e alcoolic. Alcoolicul este cel care, �n termeni populari vorbind, dac� vrea s� se lase de b�ut nu poate, �i nici s� bea, �n continuare, nu poate. El intr� �n conflict cu el �nsu�i, cu familia, cu cei din jur, cu s�n�tatea lui. Alcoolicul are probleme de s�n�tate. Dac� �ncearc� s� se lase de b�ut, intr� �n sevraj.
„«Alcoolicii Anonimi» �nseamn� o metod� de a rezolva problema alcoolului, de recupera un alcoolic“
Rep: �i de ce AA nu este o organiza�ie «mai vizibil�»?
A.A.: Nu putem s� ie�im �n strad�, nu putem s� ne facem reclam�. Nu folosim noi reclama, pentru protec�ie. Nu putem s� ne afi��m la televizor, s� spunem, s� �inem conferin�e.
Rep.: �n alte locuri se face, totu�i, din c�te �tiu. Exist� �n alt gen de deschidere.
A.A.: Da, sigur. De exemplu, �i eu mi-am permis «s� sparg» anonimatul. Unii dintre noi ne permitem s� facem asta pentru c� nu s�ntem �n pericol, nu avem o func�ie sau ceva de genul asta. Eu mi-am mai «spart» anonimatul vizavi de prieteni, de anumite institu�ii, ca s� pot ajuta. Dar nu prea e permis, e chiar o condi�ie, de aceea ne �i numim «Alcoolicii Anonimi».
�n final, trebuie s� se �n�eleag� c� «Alcoolicii Anonimi» �nseamn� o metod� de a rezolva problema alcoolului, de recupera un alcoolic; chiar asta e defini�ia. «Alcoolicii Anonimi» e o metod� care func�ioneaz�, �i s�ntem 5 milioane de membri �n lume. Sigur c�, �n Rom�nia, s�ntem la �nceput. Mai degrab�, societatea nu este preg�tit� s� colaboreze cu noi. Chiar apar�in�torii alcoolicului refuz� s� recunoasc�. Am �nt�lnit cazuri, �n spital, c�nd am stat de vorb� cu familia unui alcoolic �i era «o necunoscut�» faptul c� so�ul e bolnav, erau �ntr-o situa�ie foarte proast�, chiar so�ia cea b�tut� de alcoolic a replicat oripilat�: «Vai de mine, ce s� caute so�ul meu la alcoolicii �ia!». So�ul ei era internat pentru manifest�ri psihiatrice grave, pe fond de alcool...Este «o ru�ine». E vorba de mentalitatea societ��ii.
Rep: Cred c� se mai nume�te �i mentalitatea de tip «s� ascundem gunoiul sub pre�».
A.A.: Trebuie timp pentru schimbarea percep�iei. Acum, deja, s-a mai atenuat, lumea a �nceput s� �n�eleag� mai bine despre ce este vorba, au fost emisiuni. Chiar e un post �n care actorii explic� c� s-au recuperat prin «Alcoolicii Anonimi» din America. Conducerea Prim�riei Piatra Neam� �tie foarte bine despre noi, am fost, am discutat. Dac� un investitor mare ar veni la Piatra Neam�, credem c� se va interesa dac� exist� «Alcoolici Anonimi». E o societate cu persoane de pe toate palierele sociale, ingineri, oameni de �tiin��, arti�ti, scriitori, meseria�i etc. Patronul �tie c�, dac� o s� aib� angajat un alcoolic, trebuie s� �l trimit� acolo, dac� este un bun meseria�. Dac� nu este un AA, ca el s� mearg� s� se recupereze, nu-l mai poate folosi. El �i pune condi�ia, pentru c� �ti�i c� exist� o vorb� popular�: «bun meseria�, dar be�ivan». Se mai spune: nu orice prost ajunge alcoolic.
„Alcoolicul este un tip foarte orgolios �i dac� el nu �ncearc� s� accepte situa�ia, va muri sau va duce o via�� foarte proast�“
Rep.: Mda, mult� munc�, nimic de zis. Dac� vrea s� v� contacteze cineva, cum v� g�se�te?
A.A.: Alcoolicii, de obicei, ajung la noi prin Sec�ia de Psihiatrie.
Rep.: Dar cineva care ajunge la Psihiatrie, deja are mari probleme �i s�nt foarte mul�i «ascun�i», cei care beau acas�, ori cei care n-au suport �n familie.
A.A.: Asta e o problem�: s�nt foarte pu�ini dintre cei care n-ajung la Psihiatrie capabili s� �i recunoasc� starea. La Psihiatrie, este determinat, aproape, de situa�ie s� �i recunoasc� problema.
Rep.: Exist� mult alcoolism cronic mascat.
A.A.: Este un lucru cunoscut. Alcoolicul poate fi determinat s� se lase de b�ut fie de o institu�ie - domnule, ori rezolvi problema cu alcoolismul t�u, ori nu mai vii la serviciu �i, atunci, te rog frumos apeleaz� la «Alcoolicii Anonimi». Sau so�ia spune: am senza�ia c� e�ti alcoolic, te rog s� mergi la «Alcoolicii Anonimi», unde po�i s�-�i rezolvi problema.
Rep.: Crede�i c� un astfel de dialog chiar func�ioneaz� �i nu te treze�ti cu o «corec�ie exemplar�» de la vreun so� �nfuriat?
A.A.: �tiu c� e greu. Cei mai mul�i membri ajung la noi dup� ce reu�im s� transmitem un fel de mesaj salvator. Cel mai bine �n�elege un alcoolic, c�nd st� de vorb� cu un alt alcoolic, de la A.A. Noi, �n general, lu�m leg�tura cu familia prin Psihiatrie sau prin diferite modalit��i, eu aranjez o �nt�lnire cu persoana bolnav�, discut cu ea, �i spun povestea mea �i, altfel, ne �n�elegem.
Rep.: �i care este povestea dvs.?
A.A.: Eu s�nt un om care a fost convins continuu c� nu are probleme cu alcoolul. Am zis c� e normal ca toat� lumea, deci �i eu, s� bea.
Rep.: Cred c� am auzit undeva fraza: «nu s�nt alcoolic, s�nt doar un bun b�utor».
A.A.: «P�n� nu m-a c�lcat trenul», nici eu nu am avut necazuri. Am fost pus �n situa�ia de a fi nevoit s� m� las de b�ut, altfel muream, a�a cum au murit al�i prieteni sau colegi de-ai mei. Unii au murit pentru c� nu i-a l�sat orgoliul. Alcoolicul este un tip foarte orgolios �i dac� el nu �ncearc� s� accepte situa�ia, va muri sau va duce o via�� foarte proast�, la limita subzisten�ei. �i se ajunge �i �n bosche�i, p�n� la urm�, sau se moare de ciroz�, ori de alte afec�iuni. Eu reu�isem, cumva, s� controlez aparen�a social� �i numai familia �tia problema foarte bine; poate �i mul�i prieteni. Nu �mi d�deam seama sau refuzam s� recunosc, dar �tiau mul�i c� am probleme cu alcoolul. Chiar am fost aten�ionat, cu mul�i ani �nainte. Aveam pe cineva din Italia �n vizit� �i mi-a spus c� am probleme cu alcoolul. Am zis c� toat� lumea bea, mai mult sau mai pu�in. Mi-am spus c� problemele pe care le am, le are toat� lumea. P�n� am ajuns la necaz, adic� s� pierd controlul. Am �nceput s� fiu violent, s� �mi lovesc nevasta, s� am probleme de s�n�tate, insomnii, depresii, gelozie exagerat�. Nu am trecut prin necazuri financiare extrem de mari, dar s�nt �i oameni cu astfel de probleme, ajung la divor�, �i pierd casa. A�a c�, la un moment dat, mi-am zis: hai, domnule, s� v�d ce e cu mine. M-a �ndemnat mai mult nevasta mea, pentru c� devenisem un pic violent �i, c�nd m� trezeam, regretam.
Am mers s� fac un control psihiatric �i acolo mi s-a spus natura exact� a problemei mele. La noi, atunci se �nfiin�a un grup A.A. Doctori�a Rodica Stan chiar atunci lucra la grupul �sta �i am avut norocul s� dau de A.A., altfel eram mort acum. Norocul meu a fost c� �n spital a venit un membru A.A. - a�a cum �i eu acum merg �n spital.
Rep: De c�t timp nu mai be�i?
A.A.: Am s�rb�torit 10 ani.
|