BANI, P�SUNI, OFURI SI ACUZE
• o parte a cresc�torilor de animale din Bicaz Chei s�nt extrem de nemultumiti • acuze �n ceea ce priveste modul de cheltuire a banilor europeni primiti de la APIA s�nt �ndreptate �mpotriva sefilor Asociatiei Cheile Bicazului • „Dorim s� ne dezlipim de asociatia mam�. Pe unii �i tine �n brate si nou� ne dau cu piciorul �n fund“, sustine Aurel G�in� • presedintele Gheorghe Pop R�zbuc spune c� cele imputate n-au temei •
La Bicaz Chei, relatiile dintre o parte a locuitorilor si conducerea Asociatiei Cresc�torilor de Animale Cheile Bicazului stau pe un butoi de pulbere. Motivul nemultumirilor rezult�, dup� spusele localnicilor, din modul netransparent �n care s�nt cheltuiti banii europeni primiti prin APIA, ce nu s�nt repartizati echitabil pe trupuri de p�sune. La aceasta se adaug� si frica unora, c� anumite trupuri de p�sune mostenite de la str�buni, care au f�cut, �n 1991, obiectul unor conflicte deschise cu etnicii unguri din Harghita si care au fost obtinute �n instant� dup� multi si grei ani de judecat�, s� nu fie „h�cuite“ acum, la ordinul mai marilor asociatiei. „Se fac lucr�ri �n ascuns, supraevaluate, ba mai mult, pentru interese personale, facturile fiind trecute pe asociatie. Eu am cheltuit, doi ani la r�nd bani din buzunarul propriu pentru lucr�rile de prim�var� pe p�sunea Cr�c�oasi, c�te 200 de milioane, majoritatea r�m�n�nd pierduti. Or, nu se mai poate asa ceva. Am ridicat �n dese r�nduri problema la conducerea asociatiei, dar am fost luat �n r�s. Din cele 18 trupuri de p�sune, c�te exist�, pentru jum�tate din ele oamenii nu s�nt multumiti de modul �n care s�nt administrate de c�tre conducerea asociatiei, care, culmea, este sustinut� de c�tre alesii locali“ a declarat Costel T�tar, care, crez�nd �n viitorul agricol montan, si-a format o microferm� de animale. Al�turi de el, �n exprimarea nemultumirilor, se mai aflau s�pt�m�na trecut�, la prezenta noastr� �n zon�, Gheorghe Barbu, reprezentant al p�sunii Lapos 1, Aurel Radu, Iulian B�rsan, delegat al trupului de p�sune Jidan 2 si Gheorghe G�in�, detin�tor a peste 100 de oi si 10 bovine. „Domnule, s�ntem nemultumiti c� banii europeni pentru p�sune nu se duc la utilizatorii acestora, merg�nd �n alt� parte, numai de sefii asociatiei stiut unde. Ei �n loc s� �mpart� banii pe trupuri de p�sune, �i �mpart pe cap de animal. Nu-i corect, pentru c� pe anumite trupuri bag� mai multe animale dec�t trebuie, tocmai pentru a fi alocati p�sunii respective bani mai multi, ca s�-si fac� ei acolo tot ce doresc“, a povestit cu n�duf Gheorghe Barbu.
„Ne-am b�tut cu ungurii, acum a venit vremea s� ne batem cu ai nostri?“
„Noi s�ntem pe trupul de p�sune Lapos 1, cel mai mare munte din asociatie si nu s-a investit aproape nimic. Dorim s� ne dezlipim de asociatia mam�, sub raport c� pe unii �i tine �n brate si nou� ne dau cu piciorul �n fund. Mai mult, presedintele asociatiei, Gheorghe Pop R�zbuc, vine cu diferite forme de-a ne rupe din trupul nostru de p�sune, acest munte scos de c�tre noi cu dreptate din m�na ungurilor, care ni-l luaser� cu japca. Care va s� zic�, dac� atunci ne-am b�tut cu ungurii, acum a venit vremea s� ne batem cu ai nostri? Ce dreptate-i asta?“, s-a �ntrebat f�r� a g�si un r�spuns Aurel G�in�, de la care am aflat c� �n conducerea asociatiei se afl� rude, cumetri, nasi, unii dintre ei fiind si consilieri locali. „Si totul se face cu stiinta primarului, care-i sustine“, au declarat nemultumitii din Bicaz Chei, care au �mpins acuzatiile p�n� la nivelul demnitarilor judeteni si chiar mai sus. Discutiile cu oamenii au fost mult mai ample, fiecare dorind s� se fac� auzit prin intermediul presei, dar p�n� la urm� sinteza avea s-o fac� Gheorghe G�in�: „Noi vrem s� ne lu�m �napoi muntii prin licitatie, s�-i administr�m noi. Ne-am f�cut o cooperativ�, fiindc� �sta-i viitorul. Vrem ca banii de la APIA s� vin� direct la noi si cu ei s� ne facem treaba. Nu s-astept�m de la altii, care dac� vor ne dau, dac� nu, nu. Fiindc� acum hot�r�sc ei, consiliul director al asociatiei, care nu detin animale, dar hot�r�sc pentru noi“. �ngrozit� de „h�cuirea“ posibil� a p�sunii Lapos s-a ar�tat si Anghelina Radu, v�duva lui Toader Radu, unul dintre cei care s-au b�tut �n '91 cu harghitenii pentru obtinerea propriet�tii comune a imasului. „Da cum s� se pun� altii st�p�ni pe p�sunea pe care o avem de la mosii nostri? Ce l�s�m noi copiilor nostri?“, a spus femeia, care de-o viat� a tr�it din cresterea animalelor.
„P�n� la urm� asta-i durerea lor, banii“
Am tinut s� afl�m p�rerea lui Gheorghe Pop R�zbuc, presedintele Asociatiei Cheile Bicazului, cel asupra c�ruia au „c�zut“ acuzatiile oamenilor revoltati de asa-zisa proast� administrare a banilor primiti prin APIA. „Asociatia a fost �nfiintat� �n 2010, la initiativa domnului primar, �n baza OG 541, care spune c� prim�ria nu mai poate depune cerere de sprijin, dec�t dac� detine animale sau coseste iarba pe p�suni. O dat� �nfiintat�, am depus la APIA cerere de sprijin si banii au venit pe asociatie. Eu pe p�sunea pe care am fost �nainte de a fi asociatia am f�cut saivan, perdea de vreme rea cum spunem noi, cel care era �nainte fiind f�cut din banii oamenilor si cu lemne de pe pasunea prim�riei. Lapos 1 despre care se face vorbire, n-a reusit s�-si fac�, pentru c� p�n� la urm�, omul gospodar se vede prin fapte. S� vii si s� spui c� nu ai, este diferit de cel ce-si face treaba. C�nd au venit prima dat� banii, au s�rit c� le trebuie pentru a-si construi un saivan, motiv�nd c� este p�sunea cea mai mare. O fi cea mai mare, dar ca num�r de animale este sub cealalt�. C� ce se �nt�mpl�? Datorit� ne�ngrijirii si a ciobanilor r�i oamenii refuz�, opt�nd pentru cealalt� p�sune. �n Lapos 2, unde s�nt si eu, ciobanii s�nt membrii aceleasi familii si altfel s�nt �ngrijite animalele. Deci, nu pot s� sustin� c� trebuie mai multi bani pentru p�sunea lor, c� p�n� la urm� asta-i durerea lor, banii. Pentru c� au teren mai mare si animale mai putine, noi trebuie s� echilibr�m situatia prin alocarea unor sume mai mici. Avem aproape 3.000 de bovine si vreo 2.600 de ovine pe 700 de hectare. �mparte, s� multumesti pe toat� lumea! Noi s�ntem hot�r�ti s� mergem �nainte cu ce ne-am propus initial, dar dac� vor s� plece din asociatia noastr� s� dea scris si noi vom fi de acord. Dar legea ne permite s�-i d�m separat de restul cresc�torilor de animale pe suprafata de teren respect�nd �nc�rc�tura pe animale stabilit� la nivel de comun�“, a declarat presedintele Gheorghe Pop R�zbuc. C�t priveste opinia primarului Gheorghe Oniga, aceasta n-a diferit de cea a presedintelui asociatiei. Ideea general� a fost ca fiecare cresc�tor de animale, indiferent de efective, s� beneficieze de p�sune si banii alocati de UE prin APIA. Si totusi, cei revoltati nu mai au �ncredere �n vorbe frumoase. S�nt decisi s�-si obtin� dreptatea �n instant�.
|