Dac� pot lua bani degeaba, multi se feresc de munc�!
• precizarea �i apartine presedintelui CJ Neamt, dup� ce unul dintre colaboratorii s�i care s-a deplasat pe Valea Muntelui a constatat c� oamenii evit� angajarea pe salariu minim, �n schimbul ajutorului social de poman� • Munca la negru este una dintre problemele de actualitate, iar �ncurajarea nemuncii, prin alocarea ajutorului social este reversul. �n vreme ce unii nemteni munesc pe bani putini, f�r� contracte si drepturi specifice salariatilor, altii refuz� categoric un serviciu, astept�nd mila statului. Despre aceste probleme s-a discutat la ultima sedint� de Colegiu Prefectura, c�nd Ioan Popescu, seful Inspectoratului Teritorial de Munc�, a prezentat riscurile la care se expun cei care lucreaz� f�r� forme legale. �n trimestrul I 2015, pentru munca f�r� forme legale s-au aplicat angajatorilor 17 amenzi, iar �n 377 de actiuni de control s-au dispus 135 de m�suri pentru nerespectarea normelor �n ceea ce priveste registrul de evident� a salariatilor. Au fost depistate 202 persoane pentru care angajatorii nu au respectat termenul legal de transmitere a contractului individual de munc� �n registrul general de evident� a salariatilor. „Munca la negru, nedeclarat� - asa cum e termenul european, apare din cauza dezechilibrului dintre cerere si ofert�, din cauza fiscalit�tii enorme, a economiei subterane, a instabilit�tii economico-financiare a firmelor, vulnerabilit�tii unor categorii socio-profesionale, nivelului sc�zut al reconversiei profesionale si num�rului mare de absolventi. Un om f�r� forme legale la angajare nu are parte de diurn�, de transport decontat, de tichete de mas�, de concediu de odihn�, de ap�rarea sindicatului, de negocieri colective, de vechime etc. Munca la negru este un mare dezavantaj si pentru salariat, si pentru angajator, ambii risc�nd amenzi dac� s�nt prinsi �n ilegalitate. Facem apel la angajatii c�rora nu li se respect� drepturile de c�tre patroni, s� se adreseze �n scris ITM, s� ne dea un telefon ori s� ne trimit� un email cu date despre societate. Sesiz�rile pot fi l�sate si �n cutia de la intrarea �n ITM si pot fi f�cute de c�tre persoane fizice sau juridice. Noi le asigur�m protectie total�, iar dac� au vreo retinere, pot s� nu �si declare identitatea“, a spus Ioan Popescu. Prefectul Vlad Anghelut� a pus accent pe importanta ITM �n lupta cu munca la negru, aceast� institutie av�nd puterea de a determina at�t patronii c�t si angajatii s� accepte munca doar cu acte, astfel �nc�t chiar dac� pe angajatori �i cost� mai mult, iar angajatii ar putea avea bani mai putini, ar fi sub protectia legii. Presedintele CJ a adus �n discutie alt aspect: lumea fuge ca s� nu presteze ceva, pentru c� statul �i acord� lunar ajutor social, bani pentru care putini muncesc �n folosul comunit�tii. „Am informatii c� unii dintre beneficarii de ajutor social refuz� angajarea, pe motiv c� ar pierde acesti bani, care le vin st�nd degeaba. Este vorba despre cei solicitati s� lucreze �n agricultur�, la p�dure, mai mult munci sezoniere, la firme de profil! Si plec�nd de la aceste cazuri, mi-a povestit un coleg care �ntr-o dimineat� a ajuns �ntr-o comun� pe Valea Muntelui, c� la ora 8, la c�rciuma din sat erau vreo 15 oameni, �n conditiile �n care erau 12 scaune �n cr�sm�. Adic�... b�t�lia e mare s� fii primul la b�ut, dec�t s� fii primul la un serviciu“. Prefectul Vlad Anghelut� a transmis c�tre primarii din judet mesajul c� beneficarii de ajutor social� trebuie solicitati la munc� �n folosul comunit�tii, astfel �nc�t s� constientizeze c� nu s�nt mai „smecheri“ dec�t cei care muncesc, fie pentru binele localit�tii lor, fie pentru un angajator.
|