�epe electrice

Din pachetul de proiecte de legi privind serviciile de utilitate public�, pe care le vor coordona autorit��ile administra�iei publice locale, zilele trecute, a fost extras� �i dezbinat�, �n Parlament, Legea Serviciului de iluminat public.
De 16 ani de zile, de c�nd parcurg tomuri de proiecte legislative, am �nv��at, venit� fie de la Guvern, fie de la vreun parlamentar, una sau mai multe prevederi, aparent nevinovate, sub care se ascund interesele personale ale ini�iatorilor, sau pe care ini�iatorii doresc s� le lanseze pentru al�ii, din afara sistemului.
Este cea mai rudimentar� form� de Lobby, prin care cel care scrie legea serve�te un grup de interese, plasate undeva prin Guvern sau pe l�ng� acesta.
Dac� cite�ti cu aten�ie, beneficind �i de experien��, nu va fi greu s� descifrezi, din noianul de texte impar�iale, prin articole �i aliniate, exact ceea ce ini�iatorul a dorit s� ascund� mai bine.
�n Legea serviciului de iluminat public, pontul, �i �nc� unul gras, �l reprezenta re�eaua de distribu�ie de energie electric�. Aceasta se compune din linii electrice, st�lpi, transformatorul, elemente electrice �i altele asemenea. �n cazul iluminatului public, re�eaua este mult mai s�r�c�cioas�, limit�ndu-se ieftin la componentele necesare iluminatului stradal. Aceste componente ale iluminatului stradal - cu supor�i, fire, console, l�mpi, becuri, contactoare - trebuie s� treac�, conform legii, �n patrimoniul consiliilor locale, pentru a fi administrate. Tot potrivit legii, aceast� infrastructur� poate fi oferit� prin gestiune delegat� unui operator privat, care s� o exploateze, f�r� a investi prea mult, ca serviciu public pentru comunitate, contra cost, bine�n�eles. Ini�iatorul, deloc dezinteresat, a strecurat �n defini�ia re�elei de iluminat public �i toat� infrastructura re�elei de distribu�ie a curentului electric, care reprezint� o vac� bun� de muls pentru orice operator care, de regul�, face parte din zona clientelar� a primarului �i apropia�ilor. Dat� cui trebuie, ca bonus, pe l�ng� re�eaua de iluminat public, re�eaua de distribu�ie aduce grase venituri suplimentare, rezultate din serviciul de distribu�ie, din accesul pe st�lpii respectivi a cablurilor de telefonie, televiziune, internet, a panourilor cu reclame �i, mai ales, a panourilor cu afi�e electrice. Tunul nu se oprea aici, ini�iatorul preg�tind �i o alt� lovitur� de efect, cu multe zerouri �n coad�. Legea serviciului de iluminat public stabilea ca, �n 3 ani de zile, s� se realizeze separarea re�elei de iluminat public de cea de distribu�ie a energiei electrice, �i aceasta nu pe costurile operatorului mai sus men�ionat, ci pe buzunarul contribuabilului, �n final.

„Costul total al separďż˝rii ar costa 10 miliarde de euro“
C�tigul afacerii urma s� fie distribuit �ntre concesionar �i concedent, f�r� a mai exemplifica �i cine s�nt ace�tia, fiind vizibili cu ochiul liber. Re�eaua electric� aerian�, �n care coexist�, pe supor�i comuni, at�t re�eaua de iluminat public, c�t �i re�eaua de distribu�ie a energiei electrice, este de circa 100.000 kilometri lungime, la nivelul ��ri. Dac� ar avea loc separarea dintre cele dou� re�ele (solu�ie aberant�), costul unei linii electrice subterane, a�a cum se dorea, este de 100.000 euro pe kilometru.
�n acest caz, costul total al separ�rii ar costa 10 miliarde de euro, sum� ame�itoare, care poate suci mai multe min�i la un loc, dec�t pe cea a ini�iatorului. Num�rul punctelor de aprindere este estimat la 25.000 buc��i la nivelul ��rii. Scoaterea unui punct de aprindere din cadrul unui post de transformare cost� circa 10.000 euro, ridic�nd costul total la 250 milioane euro. Pentru scoaterea �n exteriorul sta�iilor electrice de transformare a instala�iilor pentru iluminat public, costurile sunt estimate la circa 500 milioane euro. Deci, valoarea total� a investi�iei de separare a celor dou� re�ele, care va fi suportat� de operatorii de distribu�ie a energiei electrice, �ntr-un �nterval de 3 ani, reprezint� circa 11 miliarde de euro, respectiv 3,67 miliarde de euro pe an. �in�nd cont de v�nzarea energiei electrice la consumatorii finali, va rezulta o cre�tere a pre�ului, �n medie, cu 30 euro/ Mwk, respectiv cu 26%, suportat� de ace�ti consumatori, �n final. Pentru a bloca aceast� megaescrocherie, am propus modificarea legii privind serviciul iluminatului public, ceea ce s-a acceptat, fiind aprobat� prin vot. �n primul r�nd, am propus ca autorit��iile locale s� preia �n patrimoniu numai re�elele de iluminat public, re�elele de distribu�ie r�m�n�nd la operatorii de distribu�ie existen�i. �n al doilea r�nd, am propus anularea solu�iei de separare a celor dou� re�ele. �n acest context, re�eaua de iluminat public va utiliza cu titlu gratuit, ca suport, pe cea de distribu�ie a energiei electrice, cei doi operatori fiind obliga�i, prin lege, s� coopereze, f�r� a se c�lca pe b�t�turi, unul pe cel�lalt. �i f�r� a se �epui reciproc, �n dauna consumului final.