Copacul bufnitelor
• o imagine frumoas� ziua, dar care ar da fiori pe timp de noapte, poate fi �nt�lnit� pe o strad� din Roman • �ntr-un copac din curtea unei case se adun� permanent vreo 20 de bufnite, de ani de zile • pas�rea este ocrotit� de lege si folositoare • traditiile populare o asociaz� �ns� cu tot soiul de prevestiri negre •
Romascanii care se plimb� �n zona parcului municipal, dac� s�nt atenti, au parte de o imagine rar�, asa cum pot vedea pe posturile de televiziune dedicate vietii s�lbatice. Cei care trec pe strada Doctor Koch, pot z�ri �ntr-unul dintre copacii aflati �n curtea unei vile, chiar l�ng� poart�, aciu�ndu-se, zi de zi, de multi ani, un stol de bufnite. Cum aceste �naripate s�nt asociate mai mult cu nenorocirile �n cultura popular� si zboar� pe �nserat sau noaptea, marea majoritate a trec�torilor �si cam fac semnul crucii, v�z�ndu-le printre crengi. Romascanii domiciliati �n zon�, sau cei care au drum mai des prin zon� au spus c�, uneori, s�nt chiar si peste 20 de asemenea zbur�toare, care stau nemiscate �ntre ramurile arborelui de tuia, �nalt de circa 10 metri. „De multi ani stau aceste bufnite, cucuvele sau cum li se mai spune, �n acest copac. Toat� ziua zac �ntre crengi si seara zboar�. Nu fac absolut nimic nim�nui, dec�t, poate, c� murd�resc gardul proprietarului. Dac� stai putin s� le observi, vezi c� s�nt niste p�s�ri cu adev�rat frumoase. P�cat c� au o faim� proast�“, a mentionat romascanul D�nut Rotaru. Muzeograful C�t�lina Ivan, din cadrul Muzeului de Stiinte ale Naturii din Roman, a precizat c� acest fenomen nu este unic �n zon�, stiut fiind faptul c� p�s�rile de noapte se adun� �n mici colonii pe timpul zilei. Specialistul a mai ad�ugat c�, �n ciuda renumelui pe care-l au, r�pitoarele din aceste specii s�nt foarte utile �n echilibrul ecosistemului. „P�s�rile �n cauz� s�nt nocturne si, pe timp de zi, stau �n anumiti copaci. Chiar si �n parc s�nt arbori preferati de c�tre bufnite, pentru sigurant�. La noi �n zon� exist� o populatie destul de extins� de asemenea p�s�ri, cu denumiri specifice, cum ar fi huhurezul sau ciuful de p�dure. Aceste �naripate se hr�nesc at�t cu insecte, dar si cu roz�toare mici, �n special soareci, fiind benefice din punctul de vedere al combaterii d�un�torilor. La noi predomin� superstitiile, �ns� din punct de vedere practic, bufnitele s�nt un beneficiu“, a declarat muzeograful C�t�lina Ivan. Spusele acesteia au fost �nt�rite si de c�tre inginerul Marius Grosu, directorul AVPS Roman. �n zona municipiului exist� o populatie extins� de p�s�ri din familia bufnitelor, pe care legea le protejeaz�. „Noi nu avem competent� �n oras, �ns� trebuie stiut c� este strict interzis� si pedepsit� uciderea bufnitelor. �n mod normal, ar trebui s� existe si un plan de mediu pentru gospod�rirea acestor vietuitoare, �ns� noi ne ocup�m exclusiv de zonele extraurbane“, a specificat inginerul Marius Grosu.
Hulite din ignorant�
Se spune c� ar aduce ghinion s� vezi o bufnit� la lumina zilei, iar dac� visezi una pare-se c� ar urma o situatie foarte grea. Cea mai mare temere a rom�nilor este, �ns�, legat� de c�ntecul bufnitei care ar prevesti nenorocirile, prin vaierul s�u lugubru. Superstitia spune nici mai mult nici mai putin dec�t c�, atunci c�nd �ti c�nt� bufnita pe cas�, va muri cineva din familie. �n unele zone se zice chiar c� p�s�rile pot vesti schimb�rile vremii, nasterea unui prunc sau o nunt�. �n general, bufnita este �n folclorul rom�nesc o aparitie de r�u augur, dar se mai spune c� multe dintre prevestirile ei s�nt legate de vreme. Se zice c� atunci c�nd se aude dinspre r�s�rit va fi vreme bun�, iar c�nd se aude dinspre apus, vreme rea. C�ntecul ei pe �nserat, vara, ar prevesti ploaia, iar iarna, ninsoarea. Aceste credinte s�nt, din p�cate, foarte greu de clintit, vechimea lor si statutul lor de �nv�t�turi din b�tr�ni le fac foarte stabile si persistente, spre paguba p�s�rilor, care le cad victime adesea. �n acest caz, �ns�, locuitorii zonei par s� le iubeasc� foarte mult, din moment ce ele stau zi de zi, de ani �ntregi, �ntre crengile aceluiasi copac. Bufnitele, evident, nu-s aduc�toare de moarte, nici de boal�, ba dimpotriv�, av�nd �n vedere c�te roz�toare consum�, s�nt benefice. Soarecii si sobolanii de care urbea de pe malul Moldovei nu prea duce lips�, s�nt purt�tori de microbi pe care �i pot transmite omului. Specialistii au stabilit c� o familie de bufnite poate consuma, �n decursul unui an, aproximativ 3.000 de d�un�tori.
|