Rom�ne�te
Cu �aisprezece ani �n urm�, exista o singur� �ar�, cu excep�ia Rom�niei, unde, c�nd �ntrebai pe strad� dac� �tie careva rom�ne�te, ��i r�spundeau zece persoane, �n limba ta - Israelul. Pe P�m�ntul F�g�duin�ei, peste zece la sut� din popula�ia de atunci provenea din patria noastr�. Atunci �i acolo am avut surpriza �i pl�cerea de a m� sim�i aproape ca acas� din punctul de vedere lingvistic, nefiind obligat s� conversez cu localnicii �n alt� limb� dec�t cea de ba�tin�.
Dup� �aisprezece ani, r�sp�ndirea limbii rom�ne pe plaiuri europene �i mondiale a devenit de-a dreptul spectaculoas�. Am constatat-o trec�nd, �n anul 2005, prin mai multe ��ri ale Uniunii Europene. C� la Budapesta mul�i localnici ne �n�eleg vorbirea nu-i de mirare. O �tiam de mult� vreme, de c�nd, prin anii '70, afl�ndu-m� �n tramvai �i �ntreb�nd un coleg de c�l�torie cam unde ne d�m jos, watmani�a a cuv�ntat printre din�i: „Dac� veni�i la noi �n vizit�, s� �nv��a�i ungure�te!“.
Austria, Viena, Prater, parcul de distrac�ie al capitalei. Un negustor ne �ntreab� rom�ne�te dac� nu vrem s�-i vizit�m „pruvulia“, unde are marf� fain�. L�ng� un cimitir, paznicul tristului perimetru ne poveste�te �n rom�ne�te cum a dob�ndit acest post comod. �ntr-un han din apropiere de Villach, camerista, dup� ce conversase cu noi �ntr-o destul de curat� fran�uzeasc�, auzindu-ne gr�ind ca la Piatra, exclam�: „Da de ce nu spune�i c� s�nte�i moldoveni?“
Italia, Vene�ia, luna mai, pe sf�r�ite. „S-a stins via�a falnicei Vene�ii?“ A�, de unde! Ziua �i noaptea, lume de pe lume, gondole, acordeoni�ti �i c�ntece pe canale. Poposim �n pia�a San Marco, obosi�i, s� bem o cafea �ntr-una din cafenelele cu exterior vetust, dar cu interioare de ultim� or�. Spre a fi �n�ele�i, apel�m la o italo-francez�, �nso�it� de gesturi elocvente. Chelnerul, un june brunet �i frumu�el, ne opre�te din p�s�reasca noastr�: „Spune�i rom�ne�te, domnule, ce dori�i!“ Padova, ora�ul sacru. Caut casa cu num�rul 38 biss, de pe Via Ceron. O femeie �ntre dou� v�rste cur��� trandafiri �n gr�dina din fa�a vilei cu num�rul 38. La italiana mea improvizat�, r�spunde ardelene�te: „No, ici, �n fund, domnu drag�“. La Como, lu�m benzin� �i vrem s� �tim dac� automatul de cafea are o licoare acceptabil�, sau... „E bun�, foarte bun�, c� automatul este al firmei cutare!“ zice rom�ne�te benzinarul.
Elve�ia, Trumelbach, sub Jungfrau, �n inima mun�ilor Alpi, �nceput de iunie, aproape de ghe�ari. L�ng� un mic hotel, un potcovar ambulant �nlocuie�te potcoavele unui roib frumos, dar cam nervos. Calul se mi�c�, incomod�ndu-l pe meseria�, care �njur� �n cel mai curat grai d�mbovi�ean.
Spania, Zaragoza. Colonie de nem�eni catolici, muncitori �n ferme �i �n fabrici. Castellon. Ora� cu majoritate rom�neasc� aproape de Madrid. Romi de-ai no�tri �n concuren�� cu gitanii lor, �ndeletnicindu-se cu diferite mici me�te�uguri tradi�ionale ale na�iei.
Fran�a. Chiar �i aici, cu toat� g�tuirea imigra�iei din ��rile esteuropene, dac� te sile�ti un pic, dai de vorbitori de limb� rom�n�. Mul�i la Paris, dar la fel de mul�i, �n permanent spor, peste tot unde se g�se�te de lucru. Mai s�nt �i exemple negative. La Curtea de Apel din Bourges, asist la judecarea pentru furt repetat (a patra oar�) a domnului Milica Liupiu (Milic� Lupu) din Gala�i. P�durea mai are �i usc�turi... Dar avocata lui Milic� este rom�nc�, de la Paris. Pl�tit� de clanul recidivistului, pentru a-l ap�ra. Zadarnic. Milic� prime�te patru ani de pripon (cu aer condi�ionat, televizor �i grup sanitar modern). Mai bine ca la mama acas�. Nevers. Pe un �antier care monteaz� case prefabricate, mai�tri s�nt doi pietreni: Mih�i�� �i Costel. Ei vorbesc fran�uze�te cu muncitorii b�tina�i, dar, c�nd se enerveaz�, cuv�nteaz� ca pe la noi. Feti�a lui Mih�i�� vorbe�te fran�uze�te la gr�dini�� �i gr�ie�te rom�ne�te cu p�rin�ii �i cu bunica. Cum scriam deun�zi: rom�nii au pornit s� cucereasc� lumea!
|
Autentificare
