Un director pozeaz� �n victim�. Nu-i cazul!

• Cďż˝tďż˝lin Dughir, directorul de la Apa Serv se plďż˝nge cďż˝ Monitorul a prezentat un studiu IPP • din acesta reiesea cďż˝ nemtenii plďż˝tesc cea mai scumpďż˝ apďż˝ din Moldova • ďż˝n opinia directorului ar fi vorba de o campanie de denigrare •

Articolul „Apa chioarďż˝, scumpďż˝ mai e!“, apďż˝rut ďż˝n cotidianul Monitorul ďż˝n data de 25 februarie, n-a fost pe placul lui Cďż˝tďż˝lin Dughir, directorul companiei Apa Serv. Mai marele societďż˝tii Consiliului Judetean se plďż˝nge ďż˝n anumite cercuri despre faptul cďż˝ firma pe care o conduce ar fi tinta unei campanii denigratoare si cďż˝ lucrurile nu ar sta chiar asa cum au fost prezentate ďż˝n articolul mentionat. Mai mult decďż˝t atďż˝t, Cďż˝tďż˝lin Dughir n-ar sti nici care a fost sursa de informatii care a stat la baza redactďż˝rii articolului, desi informatia a fost mai mult decďż˝t vizibilďż˝. Articolul cu pricina a fost realizat pe baza unui studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP) , o organizatie neguvernamentalďż˝ ce militeazďż˝ pentru cresterea calitďż˝tii proceselor de elaborare a politicilor publice ďż˝n Romďż˝nia. IPP desfďż˝soarďż˝, printre altele, activitďż˝ti de cercetare, de advocacy si de promovare ďż˝n domenii precum: reforma administratiei publice, transparenta institutiilor, integritatea alesilor si a functionarilor. IPP este una dintre cele mai obiective dar si incisive organizatii din Romďż˝nia. Mergďż˝nd pe logica directorului Apa Serv, ar ďż˝nsemna cďż˝ IPP ar fi demarat o actiune de denigrare a companiei care furnizeazďż˝ apďż˝ potabilďż˝ si servicii de canalizare ďż˝n judetul Neamt. Lucru putin probabil. Reamintim cďż˝ Institutul de Politici Publice a realizat recent un studiu al costurilor pe care cetďż˝tenii din principalele orase din tarďż˝ sďż˝nt obligati sďż˝ le suporte la serviciile de alimentare cu apďż˝ si canalizare, salubritate, transport urban, iluminat public etc. Datele, care au fost folosite inclusiv de importante publicatii centrale, indicďż˝ faptul cďż˝ orasul Piatra Neamt este unul dintre cele mai scumpe, luďż˝nd ďż˝n considerare criteriile enumerate mai sus. Conform studiului celor de la IPP, pietrenii plďż˝tesc cea mai scumpďż˝ din regiunea Moldovei, iar la nivel national se situeazďż˝ pe locul III, la egalitate cu Tulcea si dupďż˝ Bucuresti si Buzďż˝u. Astfel, pretul apei plďż˝tite de pietreni, care este de 4,41 lei/mc, ďż˝l depďż˝seste pe cel achitat de suceveni - 4,33 lei/mc, gďż˝lďż˝teni - 3,46 lei/mc, brďż˝ileni -3,46 lei/mc, botosďż˝neni - 3,34 lei/mc, ieseni - 3,20 lei/mc, vasluieni -2,98 lei/mc, bďż˝cďż˝oani - 2,85 lei/mc. Cea mai ieftinďż˝ apďż˝ potabilďż˝ din Moldova o plďż˝tesc locuitorii din Focsani - 2,85 lei/mc. La nivel national, doar bucurestenii, cu 12 lei/mc si buzoienii, cu 5,07 lei/mc, plďż˝tesc mai mult decďż˝t locuitorii din Piatra Neamt. Locuitorii din Drobeta Turnu Severin plďż˝tesc pentru un metru cub de apďż˝ 3,86 lei, cei din Arad - 3,62 lei, Cďż˝lďż˝rasi - 3,57 lei, Alexandria - 3,25 lei, Brasov - 3,31 lei, Alba Iulia - 2,93 lei, Craiova - 2,90 lei, Baia Mare - 2,66 lei. Cel mai putin pentru apďż˝ potabilďż˝ plďż˝tesc locuitorii din Tďż˝rgu Jiu, doar 2,42 lei/mc. Tot cei de la IPP spun cďż˝ orasul Piatra Neamt stďż˝ bine la capitolul „gradul de acces la reteaua de alimentare cu apďż˝“, unde procentul este de 100% (locul I la nivel national) ďż˝nsďż˝ foarte prost stau lucrurile cďż˝nd vine vorba de „ponderea pierderilor de apďż˝ ďż˝n retea“, procentul fiind de 66%. Acest procent claseazďż˝ urbea pietreanďż˝ pe primul loc la nivel national. Si dacďż˝ tot am amintit de pierderile de 66% din reteaua de alimentare cu apďż˝, nu putem sďż˝ nu ne ďż˝ntrebďż˝m cum de este posibil asa ceva. Mai ales cďż˝ Ordinul nr. 88 din 20 martie 2007, emis de Autoritatea Nationalďż˝ de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodďż˝rie Comunalďż˝, prevede niste lucruri extrem de interesante. De exemplu, la art. 93 se spune foarte clar: „Pierderile de apďż˝ admisibile pentru o aductiune trebuie sďż˝ se situeze la valori sub 5% din cantitatea intratďż˝ ďż˝n sistem“. La articolul 116, alineatul 1 se spune: „Pierderile de apďż˝ ďż˝n retea se considerďż˝ ca fiind normale dacďż˝ au valori sub 15% din cantitatea totalďż˝ intratďż˝ ďż˝n sistemul de distributie“, iar la urmďż˝torul alineat se aratďż˝: „Lucrďż˝rile de reabilitare sau de modernizare, dupďż˝ ca, se fac obligatoriu, ďż˝n cazul ďż˝n care pierderea generalďż˝ de apďż˝(de la captare la utilizator) este mai mare de 20%. O ďż˝ntrebare pe care ar trebui sďż˝ si-o punďż˝ directorul Dughir ar fi urmďż˝toarea: cum de altii reusesc sďż˝ aibďż˝ un pret mult mai mic la apa chioarďż˝? O fi managementul mai bun?