Ochiul si timpanul, intercept�ri
• �n 2014 num�rul intercept�rilor din cauzele penale a sc�zut simtitor • s-au autorizat doar 161 de intercept�ri ale convorbirilor si comunic�rilor audio-video, fat� de 233 anul precedent • de departe cele mai spumoase discutii au fost �n cazul t�lharilor care au jefuit niste c�lug�ri, apoi au dat atacul la masina Postei • Dovedirea activit�tii infractionale este un proces complex �n care anchetatorii uzeaz� de diferite c�i pentru a demonstra c� suspectii au comis faptele retinute �n sarcina lor. S�nt tot felul de probe, de la urmele papilare, la probele ADN, acestea din urm� fiind complexe si indubitabile. Prin stabilirea profilului genetic al unui �nvinuit si probarea prezentei acestuia la locul faptei se poate ajunge la inculparea si condamnarea celui vinovat. �n alte cazuri se pot utiliza si alte probe �n procesul penal, intercept�rile. Si acestea s�nt menite a stabili gradul de implicare al unui suspect �ntr-o fapt�. Pentru a putea asculta telefoanele �nvinuitilor anchetatorii trebuie s� cear� un aviz de la instanta de judecat�. Ori de c�te ori s�nt motive �ntemeiate, magistratii nu ezit� si acord� dreptul de a asculta telefoanele si implicit convorbirile celor suspectati c� au s�v�rsit fapte penale. De cele mai multe ori suspectii s�nt slobozi la gur�, si �n final se aleg cu statutul de inculpat. Totusi, comparativ cu anul 2013, anul trecut s-au cerut si obtinut mai putine avize pentru intercept�ri. Din raportul de activitate al Tribunalului reiese c� „ochiul si timpanul“ vigilent a ascultat telefoanele a 161 de �nvinuiti. „�n ceea ce priveste cererile av�nd ca obiect autorizarea intercept�rii convorbirilor sau comunic�rilor audio-video
s-a constatat o sc�dere de la 233 �n anul 2013, la 161 �n anul 2014“. De departe cele mai spumoase intercept�ri s�nt �n cazul t�lharilor care l-au smintit �n b�taie pe staretul M�n�stirii Bistrita, dar au dat atacul si la Schitul 12 Apostoli, de l�ng� Vatra Dornei, unde au m�ncat b�taie. Tot ei s�nt cei care au dat atacul asupra masinii Postei si s-au ales cu vreo 22 de miliarde vechi din care nu s-a mai recuperat mare lucru. Unul din acuzati, Robert Gheorghe En�sel, i-a �ndemnat pe ceilalti s� mearg� la schitul sucevean unde vor g�si o gr�mad� de bani. Lucrase acolo, stia c�ti oameni s�nt si care e topografia locului. Vorbea de 3-4 c�lug�ri care nu au arme, dar au importante sume de bani. „Are multi, are multi p�duchi“, „Are, are, s�nt bucsiti dracii“. Tot En�sel i-a mai spus altui acuzat c� stie „un loc, la un schit, aproape de Vatra Dornei, unde este un cuf�r cu bani si este nevoie de opt oameni si dou� autoturisme pentru a-i sustrage“. Rares Petrachi si En�sel au discutat �n arest despre ce s� fac� pentru a-i determina si pe ceilalti inculpati s� nu declare nimic la anchet�. Rares Petrachi: „Nu v�d declaratiile frate, s� v�d ce declar� �stia? S� moar� copiii mei de nu-i tai beregata si g�tu, s� moar� la pusc�rie �n doi-trei ani. Da�' trimit oameni de afar�, s� moar� copiii mei, trimit s�-l mutileze s�-l lase f�r� m�ini“. De acum Bobi (En�sel n.r) nu sc�p�m 100%“. Si Florin Petrachi, alt inculpat, si-a exprimat �ngrijorarea asupra viitorului nu tocmai roz: „La pedeaps�, numai c�-i naspa aici �n arest, ne tine cam mult. Poate s� ne tin� si dou� luni. Mai bine c� m-o prins, s� moar� b�iatul meu, mai st�team patru ani fugar, dar tot ne lua. Dup� aia te bag� pe gang si eu �n cinci ani eram afar�“.
„Mi-e fric� b�iete“
Dup� ce f�ptasii au ajuns dup� gratii, parte din ei, au fost testati la detectorul deminciuni. C�nd a fost r�ndul lui Rares Petrachi anchetatorii l-au dus anume printr-un birou unde era un dosar deschis, la vedere fiind un portret robot. Acest fapt nu a r�mas f�r� urm�ri si inculpatul i-a povestit lui En�soaie ce s-a �nt�mplat.
Rares Petrachi: Am v�zut o poz� a lui Cristi cu ochelari la ochi.
Robert Gheorghe En�soaie: Aia...
R.P: Avea sau nu avea
R.G.E: Da
R.P: Ca s� vezi ce manevre fac. Bag� poze prin dosare, bag�... ce bag� ei. Mi-e fric� b�iete, s� moar� fata mea, s� nu c�dem la pusc�rie nevinovati. C�te 15 ani de om.
R.G.E: Tot at�t �ti e fric�, crezi c� se d� asa? �l deschid dosarul, s� moar� fata mea, �l deschid de 20.000 de ori, s�-l verific bine.
Imediat dup� fapte, Cristian Petrachi si Florin Petrachi au plecat c�tre Marea Britanie �n �ncercarea de a-si crea alibiuri pentru timpul critic, stiind c� dac� vor fi prinsi risc� ani grei de �nchisoare. Cristian i-a explicat lui Florin c� pot sta dup� gratii si dou� decenii. „Mi-au spus c� nu-i intereseaz� de asta, ci de aia, mi-au spus care este �ncadrarea la asta, de la 5 la 20. Scrie la Codul penal c� dac� esti mascat, deghizat, de la 5 la 20. Cum dracu�' s� cad� pe noi asta, esti nebun la cap“. Dup� atacul de la Post� au ars banderolele de la bani, cu exceptia c�torva de la bancnote de 1 leu, despre care Cristian Petrachi si En�soaie au discutat �n arest.
C.P: Mi-au g�sit toti banii (la perchezitii - n.r.)
R.G.E: Cum? Ti-o g�sit banii t�i?
C.P: Ce mi-o f�cut...
R.G.E: Cum ce ti-o f�cut...?
C.P: Mi-o demolat toat� casa
R.G.E: Ti-o demolat toat� casa?
C.P: Mi-o demolat tot, tot, tot, pereti, tavanul, c�nd aproape s� deie de ei.
Tot �n arest, Rares Petrachi a avut discutii interesante cu En�soaie.
R.P: Se aude c� d� un decret, mai mare
R.G.E: Da, da, se aude c� d� un decret mai mare.
R.P: Doamne, Dumnezeule mare, nu-mi mai trebuie Bobi, crede-m� fr�tioare c� nu-mi mai trebuie b�iete, pentru un an, dai doi ani de pusc�rie, c�t o s� fac, nu moare si nu crap� nimeni. Eu zic bogdaproste si multumesc lui Dumnezeu si m� pun �n genunchi frate, ca s� scap de bomba (jaful de la Post�) asta care-i pe capul nostru“.
|