Rom�nia și activit�țile de prospectare
Prospecțiunile geofizice au o lung� istorie �n Rom�nia, �ns�, din p�cate, ele nu au ajuns �n atenția public� dec�t recent, și din motive care nu țin �n niciun caz de specificul acestor activit�ți, ci mai degrab� din oportunismul și ignoranța unor activiști care dezinformeaz� f�r� niciun scrupul.
Puțin� lume știe c�, �n Rom�nia, prospecțiunile geofizice au o istorie de aproape un secol, desf�șur�ndu-se f�r� nicio problem� �n aceast� perioad�. Ele nu au afectat �n niciun fel celelalte activit�ți economice, precum agricultura.
Primul serviciu de prospecțiuni din Rom�nia a fost �nființat �n 1925, �n cadrul Institutului Geologic al Rom�niei. La acea vreme, se foloseau trei metode de prospecțiune: cea magnetic� (utilizat� pentru prima dat� �n 1927 la Altan Tepe, �n Dobrogea), cea gravimetric� (inaugurat� �n 1928 la Florești, �n Prahova) și cea electric� (folosit� pentru prima dat� �n aceeași perioad� la aceleași perimetre, Altan Tepe și Florești).
�n pofida istoriei de un secol a activit�ților de prospecțiune, p�n� de cur�nd, nimeni nu s-a pl�ns, și pe bun� dreptate, de posibilele efecte ale acestora. Din dou� motive: primul, pentru c� aceste efecte sunt temporare, al doilea, deoarece contractele semnate de companii cu proprietarii terenurilor acoper� �n totalitate daunele materiale temporare suferite, inclusiv recolta potențial pierdut�.
�nainte de a �ncepe orice proiect, compania care se ocup� de prospecțiuni anunț� autorit�țile locale. Cu ajutorul lor se trece la identificarea proprietarilor și a arendașilor din zonele de lucru. Odat� realizat acest proces, dețin�torii de terenuri din zon� primesc scrisori de informare cu datele de contact la care aceștia pot adresa �ntreb�ri, nel�muriri sau chiar nemulțumiri privind activitatea companiei �n zon�.
Cu alte cuvinte, companiile din domeniu ofer� oamenilor oportunitatea unei colabor�ri de scurt� durat�, care aduce beneficii membrilor comunit�ților. �n schimbul accesului temporar pe terenurile lor, localnicii primesc o sum� de bani, iar, �n caz de daune temporare, sunt oferite și desp�gubiri. „Este important de precizat c� aceste sume de bani sunt oferite �n urma unui calcul care include suprafața, tipul de cultur�, prețul și producția la hectar”, explic� Marius Milea, Chief Operations Officer la compania Prospecțiuni.
M�rturiile localnicilor din alte județe au confirmat faptul c� terenurile pe care au fost desf�șurate lucr�ri de c�tre compania Prospecțiuni nu arat� forme de degradare. „Cu banii obținuți am reușit s�-mi pl�tesc din ratele pentru utilajele agricole. Totul a decurs așa cum spun specialiștii - s�m�nța a prins și m� preg�tesc s� am o recolt� cel puțin la fel de mare ca �n anii trecuți”, spune unul dintre localnicii care �n aceast� prim�var� a colaborat cu echipele Prospecțiuni care au desf�șurat lucr�ri pe terenurile lui. Totuși, dac� pe parcursul activit�ților apar probleme, compania acord� desp�gubiri, conform legii, pentru daunele pe care le-a suferit recolta.
Cu alte cuvinte, realitatea este departe de scenariul devastator al activiștilor, �ntreg procesul fiind unul �n care toat� lumea iese c�știgat�: proprietarii pot obține o rent� f�r� a depune niciun efort, compania de prospecțiuni �și poate face treaba nestingherit� și f�r� a deranja pe nimeni, iar statul și companiile interesate beneficiaz� de “ecografiile p�m�ntului” produse de aceasta.
|