SARLATANI SI NAIVI DE NECONCEPUT
• desi �nsel�ciunile gen Accidentul si si Concursul au fost intens mediatizate, naivi mai s�nt destui • escrocii �si perfectioneaz� tacticile pentru a comite infractiuni • una dintre ele ar fi „�mprietenirea“ cu victimele, de regul� b�tr�ni, pretinz�ndu-se c� s�nt rude sau vechi cunostinte • cea mai recent� teap� a costat-o pe o pietreanc� 280 de milioane de lei vechi • o b�tr�n� a fost jefuit� de dou� ori la un interval de trei luni de aceeasi hoti • cum infractorii i-au �napoiat banii sustrasi, victima i-a iertat •
Presa scris� local� si central�, dar si cea audio video, a mediatizat �n ultima perioad� zeci, dac� nu sute de cazuri ale unor persoane care au c�zut victime escrocilor care folosesc metodele, arhicunoscute de acum, Accidentul si Concursul. La r�ndul lor, politistii au tras numeroase semnale de alarm�, cer�ndu-le cet�tenilor s� fie mult mai precauti atunci c�nd s�nt contactati telefonic de persoane necunoscute, care le aduc la cunostint� c� au c�stigat un premiu fabulos, fie c� fiii sau fiicele lor au fost implicate �n accidente grave. Se pare c� informatiile nu au ajuns la toti cet�tenii sau este posibil ca acestia s� nu le fi �nteles. „�n cazul �nsel�ciunilor s�v�rsite prin metoda «Concursul», escrocii apeleaz� diverse persoane, de regul� prin intermediul telefoniei fixe si, sub atribuirea calit�tii false de angajati ai unei societ�ti comerciale, anunt� c� au fost alesi c�stig�torii unui premiu consistent �n euro. Totodat�, li se transmite victimelor c� pentru a intra �n posesia premiului, este necesar� achitarea anticipat�, prin virament bancar, a unor sume pentru diverse cheltuieli: impozite, taxe notariale sau de transport, onorariul comisiei de validare, deschiderea contului sau alte cheltuieli �n valoare de c�teva mii de lei. Pentru a nu deveni victime ale unor asemenea infractiuni, v� recomand�m s� manifestati maxim� prudent� atunci c�nd vi se aduce la cunostint� c� ati c�stigat un premiu la un concurs la care nu ati participat. Simpla utilizare a unui furnizor de servicii de telefonie, cablu TV etc., nu presupune �nscrierea automat� la un concurs, f�r� consimt�m�ntul abonatului obtinut �n prealabil. Este c�t se poate de clar c�, dac� nu v-ati �nscris la un concurs, �n nici un caz nu puteti fi desemnat c�stig�tor. Nu achitati niciodat� �n avans sume de bani pentru ridicarea unor premii“, se arat� �ntr-un comunicat al Politei Neamt.
Escrocii s�nt tot mai ingeniosi
Cel mai nou tip de fraud� vine tot pe firul telefonului. Infractorii sun� la �nt�mplare, pretinz�nd drept operatori de la firmele de telefonie mobil� si-i vizeaz� pe posesorii de abonamente. Acestia precizeaz� c� este ceva �n neregul� cu factura persoanei apelate, c�reia �i cere s� tasteze un cod format din mai multe cifre pentru confirmare. Dac� se d� curs solicit�rii abonatul nu face dec�t s� transfere bani �n contul altui utilizator. Ministerul de Interne a luat deja la cunostint� �n leg�tur� cu noua metod� de �nsel�ciuni si a tras semnalul de alarm�, mai ales c� ea se practic� si prin SMS: „�n atentia tuturor detin�torilor de telefoane mobile! Dac� un corespondent las� un mesaj s� apelati un num�r, nu-l apelati �n nici un caz, deoarece factura dumneavoastr� va fi foarte mare“. De precizat c�, �n momentul �n care s�nteti apelati pe GSM de un asa-zis provider si vi se cere introducerea unui cod care �ncepe cu 09, cu explicatia c� ar fi vorba despre o verificare a mobilului, �nchideti imediat, deoarece escrocii au dispozitive ce le permit sa citeasc� cu acest cod cartela SIM. Astfel, nu le r�m�ne dec�t s� creeze o nou� cartel� sau oric�t de multe, cu care vor vorbi �n contul altuia. Dincolo de aceste metode de �nsel�ciune de la distant�, infractorii dovedesc tupeu iesit din comun si uzeaz� de alte tactici. Una dintre ele este „�mprietenirea“ cu viitoarea victim�, de regul� persoane �n v�rst�. „Infractorii sun� la usile b�tr�nilor si �ncearc� s� se �mprieteneasc� cu acestia, fie se recomand� drept nepoti sau rude de grad �ndep�rtat. De aceea le recomand�m s� nu se �mprieteneasc� cu usurint� cu persoane abia cunoscute, s� nu se gr�beasc� s� le invite �n cas� si s� nu poarte conversatii inutile. Folositi lantul de sigurant� c�nd deschideti usa unei persoane necunoscute“, ne mai sf�tuiesc politistii.
Cazuri de „inocent�“
Se pare c� sfaturile oamenilor legii si cazurile prezentate de pres� nu s�nt de ajuns. La sf�rsit de august, o t�rgnemteanc�, de 66 de ani, a dat fuga la banc� pentru a-si pl�ti „taxele notariale“, �n valoare de 12.000 de lei, pentru a intra �n posesia unui premiu de 12.000 de euro. �n aceeasi lun�, o pietreanc� a pierdut o mare sum�. Dup� ce a f�cut viramentul si-a dat seama c� a fost �nselat� si, probabil, tot atunci a realizat c� nu participase la nici un concurs. Tot �n aceeasi lun�, o pietreanc�, de 66 de ani, a reclamat c� a fost �nselat�. Fusese contactat� pe mobil de un b�rbat care i-a spus c� fiul ei a fost victima unui accident, solicit�ndu-i bani pentru acoperirea costurile interventiei chirurgicale. La un moment dat, la telefon a intervenit o femeie care s-a recomandat a fi medic. F�r� s� fac� o minim� verificare, ce ar fi constat �ntr-un simplu telefon dat fiului, femeia a acceptat s� se �nt�lneasc� cu escrocul, un b�rbat de circa 50 de ani, c�ruia i-a �nm�nat 1.800 de euro, 500 de dolari si 10.000 de lei. Pe 19 semtembrie, o alt� pietreanc� a picat �n capcan�. Ea a fost apelat� de un „avocat“, care i-a spus pe un ton grav c� fiul ei provocase un accident �n urma c�ruia o persoan� a fost r�nit�, iar pentru a sc�pa de r�spundere penal� are nevoie de bani. A dat fuga la banc� si prin virament a trimis nu mai putin de 260 de milioane de lei vechi. Bucuroas� c� si-a sc�pat fiul, b�tr�na l-a contactat s� vad� dac� s-a rezolvat treaba. A fost momentul �n care a aflat c� a c�zut victim� propriei naivit�ti. Dac� s�nt sanse ca escrocii s� fie prinsi, nu la fel se poate spune despre recuperarea prejudiciului. Ar fi bine de stiut c� accidentele rutiere cu victime nu se rezolv� pe cale amiabil�, solutionarea dosarelor fiind de competenta organelor de cercetare penal�.
Prejudiciu de 600 de milioane si 13 ani de �nchisoare
Recent, magistratii Judec�toriei Piatra Neamt s-au pronuntat �ntr-un dosar penal cu tepe gen Accidentul sau Concursul. Cea mai
grea dintre sanctiuni, de 8 ani de �nchisoare, i-a revenit lui C�t�lin
M�m�ligaru, de 30 de ani, din Piatra Neamt. Pedeapsa initial� a fost de 7 ani, dar mai avea la activ alte sanctiuni drept pentru care i-a mai ad�ugat un spor de un an. M�m�ligaru si-a recunoscut faptele si a obtinut o reducere a pedepsei, altfel ar fi stat mai mult dup� gratii. Cel�lalt acuzat, pietreanul Ionut Emil Vornicu, de 30 de ani, are de executat �n total 4 ani si 10 luni de �nchisoare, pentru complicitate la �nsel�ciune. Vornicu a fost cercetat �n libertate, dar magistratii au decis s�-l trimit� dup� gratii, numai c� acesta plecase �n Italia. A fost dat �n urm�rire international�, a fost prins si extr�dat. Faptele au avut loc �n perioada 8 mai - 11 octombrie 2013, opt p�rti v�t�mate, �n special femei trecute de o anumit� v�rst�, pierz�nd 59.800 de lei si 100 de euro. Una din fapte a avut loc pe 4 noiembrie, c�nd o femeie, de 61 de ani, din Curtea de Arges, a dat 3.800 de lei, iar apoi �nc� 7.000 de lei, dar nu a mai primit premiul de 10.000 de euro. Pe 11 octombrie 2013 s-a �ncercat �nselarea prin metoda Accidentul a unui pietrean, numai c� acesta s-a prins de figur�, a anuntat Politia, iar Vornicu a fost prins �n flagrant. Ulterior oamenii legii au dat si de M�m�ligaru. La anchet� acesta a ar�tat c� �n 2011 a fost �ncarcerat la Iasi, unde a cunoscut un detinut. Dup� ce a iesit din �nchisoare acesta l-ar fi c�utat telefonic si i-a cerut sprijinul pentru a ridica bani de la victime.
Bunul samaritean
Furturile din locuinte s�nt infractiuni care nu lipsesc din peisajul cotidian actual, autorii specul�nd naivitatea sau lipsa de prevedere a victimelor. „Furturile din locuinte se bazeaz� pe imprudenta celor care locuiesc la bloc si las� usile sau ferestrele deschise, fiind simplu de intrat �n imobile. S�nt la «mod�» si cele comise pe baza unui anume mod de operare, respectiv prezentarea unui hot la usa unor locuinte sub pretextul v�nz�rii anumitor bunuri, oferite la diverse preturi, de regul� tentante. Si aici victimele s�nt persoane mai �n v�rst�. Acestor persoane li se distrage atentia prin solicitarea unui pahar de ap�, timp �n care alti doi �nsotitori intr� si opereaz� �n locuint�, �ntr-un timp foarte scurt. Recent, am rezolvat cu ajutorul unui martor foarte cooperant un asemenea caz. Doi indivizi, din Motca, s-a prezentat la usa unei b�tr�ne c�reia i s-a distras atentia si �n c�teva minute i s-au sustras bani si bunuri din locuint�. Aceeasi doi indivizi, �n urm� cu trei luni, �i furaser� b�tr�nei 3.000 lei, exact prin acelasi mod de operare. Am reusit s�-i prindem la Pr�jesti, Iasi. B�tr�nei i s-au �napoiat cei 3.000 de lei furati si p�rtile s-au �mp�cat, moment �n care dosarul s-a �nchis, prin �ncetarea urm�ririi penale“, a declarat comisar Dragos B�l�u, comandantul Politiei Roman. Acesta a spus c� �mp�carea p�rtilor �n situatii de acest fel, prev�zut� de noul Cod Penal creaz� mari probleme anchetatorilor. „Dup� acest tip de �mp�c�ri f�ptasii s�nt pusi �n libertate si �si reiau activitatea infractional�. Aici intervin diverse motive care duc la iertarea infractorilor: mil�, team�, interesul de a-si recupera prejudiciul. Din zece infractiuni, ei s�nt anchetati �n dou�-trei, ceea ce le convine. Pentru noi este foarte dificil �n aceast� situatie s� le prob�m �ntreaga activitate infractional�“, a mai spus seful Politiei Roman.
|