Lorena si L�m�ita, asa performant� mai rar!
• sefele de promotie de la Colegiul National de Informatic� s-au concurat 12 ani • nici un cadru didactic nu a reusit s� le diferentieze la note, asa c� le-au dat 10 pe linie • Lorena Strechie si L�m�ita Traist� au terminat liceul cu medie maxim� • fetele au fost colege din clasa I si s-au concurat constructiv • din toamn�, drumurile lor se despart • Lorena a ales o facultate din Scotia unde va studia informatic� si management • L�m�ita va urma studiile universitare �n Danemarca, domeniul ales fiind IT • doar una dintre ele spune c� se va �ntoarce �n Rom�nia • Colegiul National de Informatic� Piatra Neamt a punctat anul acesta o exceptie - are dou� sefe de promotie, cu zece pe linie. Dou� fete model, care �n copil�ria si adolescenta lor a stiut cum trebuie s� �nvete pentru a face performant�, dar au avut grij� s� aib� si timp pentru pasiunile lor. Absolventele s�nt Lorena Strechie si L�m�ita Traist�. „Ne cunoastem din clasa I si am fost colege toat� scoala. Au fost ani �n care am fost si colege de banc� si mereu ne-am concurat, dar a fost o concurent� constructiv�. S�ntem prietene si sper c� asa vom r�m�ne si dup� ce vom lua calea str�in�t�tii, unde nu vom mai fi �mpreun�“, a povestit Lorena. L�m�ita a povestit despre trecutul lor comun, despre momentele speciale pe care le-au tr�it mai ales �n liceu, perioad� pe care o consider� cea mai frumoas� de p�n� acum, pentru c� au reusit s� ofere at�t c�t li s-a cerut de c�tre profesori, le-au demonstrat colegilor c� se poate �nv�ta carte astfel �nc�t s� nu te abati de la media maxim�, iar p�rintilor le-au f�cut bucurii de care nu are parte oricine de la propriii copii.
Au v�zut c� se poate cu zece pe linie si au continuat tot asa!
L�m�ita si Lorena au terminat gimnaziul la Scoala 5, cu medie maxim�. Au nimerit la Colegiul National de Informatic�, acolo unde au format noua clas� cu multi dintre vechii colegi. Cum nu aveau prea multe nout�ti �n b�nci, au considerat c� pot s� le arate profesorilor de ceea ce s�nt �n stare, asa c� au continuat traditia de a �nv�ta la perfectie. „Am terminat a VIII-a cu zece pe linie si ce ne-am zis noi - dac� se poate cu asa medie, atunci s� continu�m! Si ne-am hot�r�t s� �nv�t�m pe mai departe, tot ce era de �nv�tat. Rare au fost cazurile �n care n-am luat note maxime. Amintirile noastre �nseamn� doi de sapte, doi-trei de opt, c�tiva de nou� si restul, zece“, a spus L�m�ita. Fetele au povestit despre statutul special pe care �l au �ntr-o unitate de �nv�t�m�nt elevii de zece. „Este o alt� relatie cu cadrele didactice. Profesorii s�nt mai deschisi la discutii cu acesti elevi, accept� si criticile, s�nt mai atenti la opiniile lor. La noi �n clas�, marea deosebire �ntre copiii foarte buni si cei cu rezultate mai sc�zute ap�rea �n timpul conversatiilor. Profesorii ne strigau pe numele mic, �n vreme ce pe altii �i strigau numai dup� familie. Si ai alt� prestant� c�nd esti elev de zece... altfel esti ascultat, crezut, esti urm�rit mai �ndeaproape! Ca elev de zece, ai, �n cea mai mare parte, acea stare de bine, dat� de faptul c� ai r�spuns la orice �ntrebare care apare la ore si astepti provoc�rile, s� vezi ce n-ai putea sti si trebuie s� te documentezi, s� afli“, ne-a dest�inuit Lorena.
Una mai �mp�ciuitoare, alta mai direct�
Ca fire, L�m�ita este mai �mp�ciuitoare, mai amabil� cu cei din jur, mai diplomat�. A c�utat s� fie prieten� cu c�t mai mult� lume pentru c� a fost si sefa clasei si trebuia s� apartin� grupului, s� comunice, s� cunoasc� problemele colegilor si de asemenea, s� le �mp�rt�seasc� pe ale ei celor din jur. Lorena recunoaste c� e direct� si c� nu i-a p�sat dac� a simtit c� trebuie s� fie categoric� �ntr-o situatie, chiar cu riscul de a sup�ra pe cineva. „S-a �nt�mplat s� ne cread� lumea, b�ietii, mai inacceptabile, pentru c� eram fetele de zece. Ne vedeau focusate pe carte, dar nu a fost asa. Am avut prieteni, grup de amici, am iesit �n oras, am mers la petreceri, s�ntem ca oricare alti absolventi. Doar c�, spre deosebite de altii, am avut ocazia de a le ar�ta domnilor profesori c� putem fi foarte bune si am reusit! Au fost sacrificii din partea noastr�, pentru c� nu este usor s� te mentii at�tia ani la un nivel foarte �nalt, dar n-a fost imposibil“, a mai povestit L�m�ita. Lorena Strechie a fost admis� la o universitate din Scotia, iar L�m�ita Traist� a ales Danemarca, tar� c�tre care a plecat de duminic�, �nainte de se vedea admis� cu not� foarte bun� la BAC. Desi examenul de maturitate n-a fost pentru ele o piatr� de moar�, emotii au avut pentru c� universit�tile la care au aplicat le-au acceptat dosarele, dar le-au conditionat de anumite medii. Dup� afisarea notelor la BAC, ambele fete s-au v�zut cu medii foarte bune, asa cum b�nuiau c� se va �nt�mpla.
L�m�ita vrea �napoi �n Rom�nia, Lorena zice c� va r�m�ne �n Scotia
Acum, c� au pornit pe drumuri diferite, fetele au planuri opuse pentru viitor, chiar dac� am�ndou� au vrut s� fie studente �n t�ri str�ine. L�m�ita va studia �n domeniul IT �n Danemarca trei ani si jum�tate, c�t tine studentia acolo. Spre bucuria ei si a p�rintilor, �n aceeasi facultate �nv�t� fratele, sora a terminat tot acolo si e deja managerul unei firme. Din aceste considerente, e convins� c� perioada ei de adaptare nu va fi una dificil�, iar o idee despre viata de student �n Danemarca si-a f�cut demult. „Dup� facultate vreau s� revin �n Rom�nia, unde vreau s� fac ceva. Nu stiu �n acest moment ce anume, dar voi g�si ceva de f�cut astfel �nc�t s� �mi plac� si s� am si satisfactii“, mai afl�m de la L�m�ita. Lorena va fi student� �n Scotia timp de patru ani, unde va studia informatic� si management - dou� specializ�ri paralele: „Eu vreau s� r�m�n �n Scotia. Nu stiu ce as putea s� fac �n Rom�nia. Am si un model �n familie - pe vara mea, care a terminat tot la Colegiul National de Informatic�, tot cu zece pe linie si acum se descurc� foarte bine �n str�in�tate“. Dup� o var� �n care sper� s� se relaxeze, fetele asteapt� s� ajung� la facult�tile unde au fost admise si unde, pentru �nceput, li se va asigura o s�pt�m�n� de socializare, pentru a se cunoaste �ntre ei bobocii din diverse state. Apoi vor intra „�n p�ine“, dar Lorena are �n plan s� se angajeze de cum va ajunge �n Scotia, pentru a-sia sigura cele 106 lire pe s�pt�m�n�, c�t reprezint� contravaloarea chiriei. Apoi va avea nevoie de alti bani pentru restul cheltuielilor si �si doreste ca p�rintii ei s� aib� de suportat c�t mai putine costuri pentru �ntretinerea ei �n Scotia, chiar dac� alti copii nu mai au.
|