UE evit� o nou� criz�, deschiz�nd negocierile cu Turcia �i Croa�ia
• Austria a fost convins� cu greu s� fie de acord • Turcia va avea „un drum lung de parcurs“ p�n� la aderarea efectiv� la UE •
Uniunea European� a evitat �n ultimul moment o nou� criz�, hot�r�nd, la Luxemburg, �n noaptea de luni spre mar�i, deschiderea negocierilor - calificate drept istorice - pentru aderarea Turciei, care aspira la acest lucru de 42 de ani.
�i Croa�ia a c�tigat „biletul“ pentru deschiderea negocierilor, dup� o decizie surprinz�toare a procurorului TPI, Carla Del Ponte, care a apreciat c� Zagrebul coopereaz� „deplin“ cu instan�a ONU.
„Este o zi istoric� pentru Europa �i pentru �ntreaga comunitate interna�ional�. Cu to�ii s�ntem c�tig�tori“, a declarat ministrul britanic de externe, Jack Straw, dup� acordul �n favoarea Turciei, dificil de ob�inut din cauza �mpotrivirii Austriei. „Am ajuns �ntr-o etap� istoric�“, a afirmat �i omologul s�u turc, Abdullah Gul, care a sosit la Luxemburg dup� miezul nop�ii pentru o scurt�, dar simbolic� ceremonie de deschidere a negocierilor.
�n fa�a celor 25 de �efi ai diploma�iei europene, Gul a avut o interven�ie „foarte constructiv�, fiind salutat cu aplauze“, a declarat un diplomat.
�n pofida orei t�rzii, Jack Straw a salutat respectarea calendarului stabilit anul trecut pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia. „Am reu�it s� respect�m termenul de 3 octobrie, pentru c� am �nceput s� vorbesc �nainte de miezul nop�ii, potrivit orei Marii Britanii“, a glumit el.
Straw a subliniat c� Turcia va avea „un drum lung de parcurs“ p�n� la aderarea efectiv� la UE, care, potrivit calendarului negocierilor, nu este garantat�. „Procesul va fi unul riguros �i dificil, dar avem �ncredere �n hot�r�rea dumneavoastr� �i v� vom sus�ine eforturile“, a promis ministrul britanic adres�ndu-se omologului turc.
„Rezultatul negocierilor nu poate fi preconizat“, a declarat ministrul francez de externe, Philippe Douste-Blazy. „Pentru noi este important c� perspectiva unei ader�ri depline este foarte clar� �i c� nu a fost inclus� o alternativ�, cum ar fi un parteneriat privilegiat“, a explicat Gul.
El a dat asigur�ri c� �ara sa, cu popula�ie musulman�, dar av�nd un regim strict laic, care are leg�turi privilegiate cu republicile turcofone din Asia Central� �i cu lumea musulman�, �i va aduce contribu�ia la UE dup� integrare. „C�nd Turcia se va al�tura UE, toate aceste state se vor sim�i reprezentate �n organiza�ie. Aderarea Turciei va aduce contribu�ii majore la UE �i va avea o importan�� strategic�“, a subliniat el.
Deschiderea negocierilor cu Ankara a fost o prioritate pentru pre�edin�ia britanic� a UE, care a primit, �n culise, sus�inere din partea Statelor Unite, pentru care Turcia este un aliat esen�ial �n NATO. Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, l-a contactat telefonic pe Abdullah Gul, duminic� �i luni, �ncuraj�ndu-l s� accepte termenii propu�i de UE.
Totu�i, pre�edin�ia britanic� a avut nevoie de 24 de ore de dezbateri pentru a convinge Austria s� se al�ture acordului pe care to�i ceilal�i parteneri erau dispu�i s�-l accepte. Straw avertizase �n leg�tur� cu consecin�ele „catastrofale“ ale unei eventuale absen�e a consensului.
Un e�ec al europenilor �n deschiderea negocierilor cu Turcia ar fi amplificat criza declan�at� de respingerea Constitu�iei europene de c�tre francezi �i olandezi �i ar fi sporit tensiunile cu Ankara.
Ini�ial, Austria insista pentru o revizuire a compromisului referitor la deschiderea negocierilor, la care ajunseser� cu dificultate, �n decembrie 2004, �efii de stat �i de guvern din UE.
Izolat�, dar sub presiunea unei opinii publice majoritar ostile ader�rii Turciei, Viena nu a putut ob�ine �n final dec�t ca o „alternativ�“, precum un „parteneriat priviIegiat“, s� fie luat� �n considerare.
Chiar dac� diploma�ii neag� o intercondi�ionare �ntre cele dou� dosare - turc �i croat, Viena a fost �ncurajat� s� renun�e la veto-ul spus Turciei oferindu-i-se perspectiva deschiderii negocierilor cu Zagreb.
�ntr-o „schimbare cu 180 de grade“ a punctului de vedere expus nu mai t�rziu de vinerea trecut�, procurorul TPI, Carla Del Ponte, a anun�at, luni, la Luxemburg, c� de c�teva s�pt�m�ni Zagrebul coopereaz� pe „deplin“ cu aceast� instan��.
Ini�ial, discu�iile cu Zagrebul urmau s� �nceap� �n martie, dar au fost am�nate sine die la acea dat�, din cauza lipsei de colaborare a autorit��ilor croate cu Tribunalul Penal Interna�ional pentru fosta Iugoslavie.
|