„Legea t�cerii“, la M�n�stirea Petru Vod�
• dup� incidentele de duminic�, de la ceremonia de schimbare din st�re�ie a p�rintelui Iustin P�rvu, majoritatea monahilor prefer� t�cerea �n rela�iile cu semenii • p�rintele Iustin P�rvu ne-a primit cu mult� bl�nde�e, ne-a binecuv�ntat, dar nu a dorit s� vorbeasc� pe acest subiect • „c�lug�rul cel t�n�r, ce s-a vrut stare�, este �n m�n�stirea noastr�, dar pustia �tie unde st�, nici nu vrem s�-l vedem“, ne-a spus unul dintre tr�itorii ob�tii de la Petru Vod� • M�n�stirea „Sfin�ii Arhangheli Mihail �i Gavril“ de la Petru Vod�, la dou� zile de la greaua �ncercare tr�it� �n Duminica Sf�ntului Ioan Sc�raru, a revenit la starea sa ini�ial� de lini�te �i pace dumnezeiasc�. Ob�tea l�ca�ului de smerenie cre�tineasc� �i-a intrat �n normalitate. Fiecare dintre monahii locului �i purta, �n amiaza zilei de mar�i, pa�ii spre grijile gospod�re�ti. La u�a chiliei P�rintelui, zeci de mireni a�teptau cu ner�bdare momentul intr�ri �ntru binecuv�ntare �i sfaturi duhovnice�ti, dup� r�nduiala instituit�, de-a lungul anilor, de �nsu�i „Marele Duhovnic al Ortodoxiei noastre“, cum, pe bun� dreptate, este numit p�rintele Iustin. La numai dou� zile dup� r�zmeri�a de duminic� 2 aprilie, c�nd sute de enoria�i, din prea plinul dragostei lor fa�� de �naltul Duhovnic, au slobozit puhoi de vorbe necugetate �i huiduieli la adresa deciziei Mitropoliei Moldovei �i Bucovinei, cu privire la schimbarea stare�ului, atmosfera de mar�i ne-a ap�rut, parc�, neobi�nuit de ap�s�toare. �ntrebarea fireasc� a fost dac� nu cumva constitu�ia monahilor locului poart�, la r�ndu-i, vinov��ia p�catului, �n leg�tur� cu cele �nt�mplate duminic�. Pentru c�, „volens-nolens“, trebuie spus c� majoritatea truditorilor ob�tii monahale din Petru Vod� au primit cu aceeia�i stare de revolt� l�untric� decizia �naltului cler, iar unii dintre ei �i-au manifestat-o, ori �i-o tr�iesc �n continuare. �i totu�i, majoritatea monahilor prefer�, �n prezent, t�cerea �n rela�iile cu semenii. Oric�t am �ncercat s� intr�m �n discu�ie cu purt�torii de sutane, n-am reu�it. Am primit, �n schimb, un fel de r�spunsuri monosilabice, cuvinte de „Doamne-ajut�“ �i priviri piezi�e, aruncate �n treac�t. Nici chiar p�rintele Iustin n-a fost mai dornic la vorb�, c�nd a aflat c� are de-a face cu presa. Ne-a binecuv�ntat, ne-a invitat din tot sufletul la masa de pr�nz �i restul a fost t�cere. Ne-am luminat, de�i am fi dorit s� afl�m care este starea sa de spirit dup� „�nt�mplarea“ nedorit� de duminic�. Bl�nde�ea privirii sale ne-a „ostoit“, �ns�, pentru c�teva momente, de „obr�znicia“ noastr� reportericeasc�, �nlocuind-o cu o stare de pace l�untric�, spre regretul, chiar �i al nostru, nu pentru mult timp. Doar, din c�nd �n c�nd, c�te o vorb� a vreunui „p�m�ntean“ din mul�imea celor ce a�teptau s� intre la p�rintele Iustin, slobozit� din tot sufletul. „Bietul p�rinte, prin ce-a trecut duminic�. Numai voin�a dumnezeiasc� �i sfin�enia sa �i mai dau putere s� ne primeasc� �i s� ne asculte p�catele“, a spus unul dintre b�rba�i, al c�rui chip aducea o fa�� monahal�. Straiele, �ns�, �i tr�dau calitatea de mirean. „Este un sf�nt �i sfin�ii trec prin necazurile lume�ti, f�r� s�-i ating�“, a spus un altul. Pentru dezmor�irea picioarelor, unii d�deau ocol bisericii, admir�nd pictura exterioar�, dup� care �i reluau locul pe b�ncu�ele din pridvorul chiliei.
„P�rintele Iustin este stare�ul nostru �i de sfin�enia sa ascult�m“
C�lug�rii �i vedeau, �n continuare, t�cu�i de scurtele lor peripluri dintr-o parte �ntr-alta a a�ez�m�ntului. Persever�m �n dorin�a de a le afla g�ndul. De ici, de colo, smulgem c�te o vorb�. „P�rintele Iustin este stare�ul nostru �i de sfin�enia sa ascult�m“, ne spune unul dintre monahi. „C�lug�rul cel t�n�r, ce s-a vrut stare�, este �n m�n�stirea noastr�, dar pustia �tie unde st�, nici nu vrem s�-l vedem“, declar� un altul, ceva mai spornic la vorb�. „Noi nu-l dorim �i pace. Este un mason. N-avem nevoie de masoni printre noi“. Ne-am interesat dac�, printre slujtorii m�n�stirii, s-a aflat veste precum c� exarhul de Neam� ar fi cerut poli�i�tilor s� purcead� la o anchet� pentru identificarea persoanelor care au tulburat slujba de duminic�, dar vestea nu le ajunsese, �nc�, la urechi. „Nu �tiu nimic, dar la ce-o s� le foloseasc�? Duminic�, aici, cele petrecute au fost pornite de �ntreg poporul care-a venit la slujb�. O s� bage-n pu�c�rie pe to�i?“. Nu �tim ce s� le r�spundem. Mai arunc�m o privire, prin curtea m�n�stirii, o alta spre �naltul cerului, pe fundalul c�ruia str�lucea crucea biserici �i hot�r�m s� plec�m spre cas�. Ni se al�tur�, �ntru �ntoarcere, profesorul pensionar Dorel Rusu, tr�itor la locului �i un permanent vizitator al p�rintelui Iustin. „Ca un dat al voin�ei dumnezeie�ti, duminic�, reprezentantul Mitropoliei, care a mers peste noapte la Dur�u, la plecarea spre Petru Vod� �i-a uitat toiagul. Vede�i, nimic nu-i �nt�mpl�tor �n lume �i cu at�t mai mult c�nd te dedai la o nedreptate“. Povestea aflat� ne duce cu g�ndul la o alta, c�reia nu-i d�dusem importan��, �n vacarmul de duminic�. Se spunea, atunci, c� a fost f�cut buc��i de c�tre mul�ime toiagul de stare�. Fapt real, ori zvon, ce mai conteaz� acum? Sau poate ar trebui s� conteze pentru cei care simt pe umeri greutatea vremii, poveri ascunse de ochii mul�imii. C�t prive�te sentimentul pe care noi l-am sim�it mar�i, ca tr�itori ocazionali ai M�n�stirii Petru Vod�, a fost unul de �ncercare general� de desprindere a tuturor de tot ceea ce a �nsemnat nedorit� tulburare cre�tineasc�, petrecut�, duminic�, �ntr-un loc binecuv�ntat de Dumnezeu, prin duhovnicia p�rintelui Iustin . Asta �ns�, dac� nu cumva ne-om fi �n�elat, fiind martorii consecintelor vreunei „legi a t�cerii“ impuse de fe�ele biserice�ti, cu func�ii �nalte la nivelul clerului.
FOTO: Stare�ul Iustin, �ntre cei care-l caut� pentru un sfat
|