 DOSARE CENZURATE - Opera�iunea NADIA (I). Fuga Nadiei Com�neci din Rom�nia
• fuga Nadiei peste grani��, �n noaptea de 27/ 28 noiembrie 1989, a fost o ac�iune premeditat�, coordonat� din exterior �i din interior • m�rturisirile „c�l�uzei“ care a condus grupul „Nadia“ infirm� spusele ulterioare ale agen�iilor de pres� • ofi�erul de contrainforma�ii de la Cenad a interzis patrularea gr�nicerilor �n zona �n care grupul „Nadia Com�neci“ urma s� treac� fraudulos frontiera • Recent, Nadia Com�neci, marea noastr� gimnast�, a reap�rut �n pres� cu o veste extraordinar�: este �ns�rcinat�. Bart Conner, so�ul ei canadian, a evitat a spune cine le vor boteza copilul. Se �tie c� na�ii familiei Nadia �i Bart Conner s�nt Dana �i Adrian N�stase. Iar tradi�ia e tradi�ie.
O opera�iune secret� dus� la bun sf�r�it
Ceea ce noi numim „Opera�iunea Nadia“ nu a fost doar o banal� trecere ilegal� a frontierei de stat a Rom�niei (cum s-au petrecut cu miile �n acea perioad� de trist� amintire), ci o ac�iune premeditat�, coordonat� din exterior �i interior �i dus� la bun sf�r�it de servicii secrete care urm�reau compromiterea total� a dictaturii ceau�iste. De�i ar putea p�rea hazardat�, totu�i, �n sus�inerea acestei afirma�ii avem o serie de argumente care merit� a fi luate �n calcul. �n prim�vara anului 1991, �mpreun� cu prietenul meu, ziaristul Nicu�or Dulgheru, folosind at�t m�rturiile c�l�uzei grupului „Com�neci“, c�t �i o serioas� documentare la fa�a locului, �n zona de frontier�, am scris cum s-a petrecut, pas cu pas, �n noiembrie 1989, fuga din �ar� a Nadiei Com�neci insist�nd �i pe r�spunsul la �ntrebarea: „Cum a fost posibil� fuga unui grup format din �apte persoane, atunci c�nd frontiera de vest era, pur �i simplu, blocat� de for�e militare?“. �i fiindc� dorim s� prezent�m cititorilor ziarului Monitorul concluziile noastre, demont�m, pentru �nceput, faptul prezentat mai sus, cum c� Nadia i-ar fi dat bani unui anume Constantin Panait, pentru a o ajuta s� treac� grani�a spre Ungaria. Cum �i cu ce l-a pl�tit? Fiindc� Nadia, furat� p�n� �i de buchetele de flori pe care le merita din plin, era s�rac� �i, dac� ar fi s� ne lu�m dup� spusele lui Bella Karoly, care o vizitase �n 1977: „o creatur� de talia unui monstru enorm“.
Cu o lun� �naintea solu�iei disperate
�l cit�m acum pe ziaristul Horia Alexandrescu, om de sport, care �n cotidianul Tineretul Liber, nr.14, din 6 iunie 1990, ne l�mure�te: „Cu o lun� �naintea solu�iei disperate la care a recurs cu un curaj impresionant, Nadia a fost la C�mpina, �mpreun� cu actorul �tefan Tapalag�, cu comentatorul sportiv Ioan Chiril� �i cu semnatarul acestor r�nduri. Acolo, �n frumosul ora� prahovean, ne-am �nt�lnit cu tinerii, la un dialog despre sport, �i martori �mi s�nt cei doi c� Nadia ne povestea pe drum c�t de greu o duce �n realitate, c� leafa de mizerie pe care o primea de la Consiliul Na�ional pentru Educa�ie Fizic� �i Sport nu-i ajungea, c� nu i se mai permitea s� onoreze nici o invita�ie peste hotare, c� telefonul �i este permanent supravegheat. Pentru «spectacolul» de la C�mpina, Nadia a primit un onorariu de 1.500 lei �i era at�t de fericit� c� are un ban �n buzunar, cum nu v� pute�i �nchipui“.
Pentru a vedea cum se distorsioneaz� evenimentele, s� vedem cum povestea Olosz Edith (o ziarist� care ne-a sugerat, f�r� voia ei, ideea contact�rii c�l�uzei) fuga Nadiei: „Duminic�, 26 noiembrie 1989: Panait, care o cuno�tea pe Nadia de doi ani, o ia din locuin�a ei din Bucure�ti. �ntr-o ma�in� cu num�r austriac, �nchiriat�, se �ndreapt� spre grani�a cu Ungaria. Acolo se pred� unui profesionist �n trecerea peste grani�� a persoanelor. Acesta o duce �n Ungaria, apoi la Viena. Aici, Panait i-a rezolvat ob�inerea vizei pentru SUA. Nadia ob�ine azil politic, o viz�, acte provizorii �i un bilet de avion. Vineri, 1 decembrie, ajunge cu un avion al Pan Am la New York. F�r� bagaje, �ntr-un costum de jeans �n care s-a strecurat prin z�pad� �i noroi din Rom�nia spre libertate“.
Z�pad�? Document�ndu-ne la Sta�ia Meteorologic� S�nnicolau-Mare, aceasta �nregistra, pentru data de 27 noiembrie 1989, valori termice �ntre minus 3 �i minus 7 grade Celsius, v�nt dinspre vest, cu vitez� de 3 m/s �i faptul c� nu era z�pad�. Apoi, l-a g�sit pe profesionistul �n trecerea frontierei, pe numele s�u Gheorghe Talpo�, cioban din Cenad.
C�l�uza m�rturise�te
Gheorghe Talpo�, cioban din Cenad, nu era un bun povestitor, dar, dup� ce am verificat spusele sale, ne-am convins c� a fost sincer �n tot ce ne-a spus. „Domnule, eu nu vreau s� mint. Au mai venit ziari�ti la mine, dar nu am v�zut nici un interviu de-al lor. Am auzit numai c� cei de la «Ardealul nem�esc» au scris altceva dec�t am spus eu“. L-am ascultat cu r�bdare, iar „iarba fiarelor“, pentru a-l scoate din mu�enia lui obi�nuit�, a fost �uica. Nu ne-am �ndoit, nici o secund�, c� omul acela ne-ar fi min�it cu ceva. La povestirea lui, vom mai ad�uga �i elemente ale document�rii noastre, ob�inute din peregrin�rile pe la pichetele de gr�niceri �i PCTF-urile (Punctele de Control ale Trecerii Frontierei) frontierei de vest. A�adar, iat� filmul:
Noiembrie 1989 (din m�rturiile C�l�uzei): „Pe nepus� mas�, a venit din America fratele meu Aurel (Talpo�), plecat de mai mul�i ani acolo, �i Panait, pe care nu-l cuno�team. Trecuser� pe la Bucova, de unde au luat-o pe mama, care-i ciob�ni�� acolo, �i au venit la mine, la Cenad. Aurel avea un Volkswagen alb, iar Panait un Audi ro�u. Aurel o luase �i pe Monica, o fat� din S�nnicolau, care era prietena lui“.
Astfel �i-a �nceput Gheorghe Talpo�, cioban din Cenad, om cu frica lui Dumnezeu, m�rturisirile ce aveau s� ne poarte �ntr-o extraordinar� aventur� care, pentru Nadia Com�neci, a �nsemnat fuga �n SUA, pentru c�l�uz� internarea �ntr-un lag�r austriac, la Transkirchen, iar pentru noi ceilal�i un semn serios al iminentei c�deri a clanului Ceau�escu. A�adar: am aflat despre intrarea �n �ar� a lui Costel Panait �i a lui Aurel Talpo� care, dup� ce le-au luat pe Monica �i pe mama acestuia, ajung la Cenad, unde fratele lui Aurel este cioban �i bun cunosc�tor al zonei de frontier� din apropierea punctului numit „Triplex Conphinium Beba Veche (born� de frontier� care marcheaz� �nt�lnirea frontierelor a trei state).
Acas� la Ion Dol�nescu
23/ 24 noiembrie 1989. Costel Panait, Aurel Talpo� �i Monica se deplaseaz� cu ma�inile pe ruta Cenad-Timi�oara-Bra�ov-Bucure�ti, unde s�nt g�zdui�i de cunoscutul c�nt�re� de muzic� popular� Ion Dol�nescu. Acolo se afla �i Nadia.
25 noiembrie 1989, orele 14,00, S�nnicolau-Mare. Documentarea noastr� ne spune c� gr�nicerii de-acolo au fost informa�i, de c�tre ofi�erul de contrainforma�ii, locotenentul Stanciu Viorel, despre faptul c� �n localitatea Cenad va avea loc o petrecere la care este posibil� �i participarea unor cet��eni str�ini. Informarea se �ncheie astfel: „(…) �n apropierea locului s� nu-�i fac� apari�ia cadre sau militari �n termen de la gr�niceri“. Ciudat nu?
25/ 26 noiembrie 1989, �ntre orele 18.00-02.00. Soldatul gr�nicer Valeriu Cozmu��, de la Pichetul Cenad, �mpreun� cu sergentul-major de mili�ie Ioan Pop, execut� serviciul �n calitate de Post Control Mixt pe comunica�ia S�nnicolau-Cenad, la intrarea �n Cenad. Subofi�erul �i spune militarului �n termen, pe timpul deplas�rii, c� vor avea ocazia s� o vad� pe viu, �n acea sear�, pe marea gimnast� Nadia Com�neci. Se �tia, asta e sigur. Se �tia c� acolo, la Cenad, va veni Nadia �i i se preg�tise, �n secret, fuga peste frontier�.
�n Monitorul de m�ine pute�i citi continuarea acestui articol, unde vom vorbi despre petrecerea din casa lui Ion Dol�nescu, evadarea din lag�rul comunist, cum Nadia a �nceput s� sar� �i s� fac� gimnastic� pe ar�tur�, strig�nd gr�nicerilor unguri: „Eu s�nt Nadia Com�neci!“ �i c�, �n �ar�, Ministerul de Interne fusese decapitat �n a�teptarea revolu�iei.
FOTO: Nadia Com�neci, �mpreun� cu Bart Conner
|
Autentificare
