Sute de „orfani“ �n scolile t�rgnemtene
• 524 copii au p�rinti plecati la munc� peste hotare • „Problemele acestor copii s�nt mai mult de natur� emotional�, �si doresc mai mult prezenta p�rintilor dec�t banii trimisi de ei“, a declarat Gheorghe Apetrei, directorul Colegiului Creang� • Lipsa locurilor de munc� si nivelul sc�zut de trai i-a determinat pe multi t�rgnemteni s� ia calea str�in�t�tii �n speranta c� vor oferi un viitor mai bun copiilor r�masi acas�. O situatie �ntocmit� de prim�rie pe baza datelor raportate de scoli arat� c� 524 copii au �n prezent p�rinti plecati la munc� peste hotare. Num�rul fluctueaz� de la un an la altul. Cifrele pot fi influentate si de atingerea v�rstei de majorat, c�nd scolarii nu mai s�nt inventariati. De exemplu, �n 2012 erau 358 de minori cu unul sau ambii p�rinti lips� de acas�, iar �n 2011 erau 511 copii. Statisticile s�nt trimise la Protectia Copilului Neamt, iar de aici ajung la ministerul de resort. P�rintii ar trebui s� anunte �n grija cui las� copiii c�nd pleac�, ne-a spus Nicoleta Cioc�rlan de la Biroul de specialitate din cadrul prim�riei. �ns�, aceste cazuri s�nt rare. Scolile au obligatia s� sesizeze prim�ria dac� apar situatii de regres scolar, abandon, diverse probleme familiale. P�n� acum nu au fost situatii deosebite �n cazul minorilor r�masi �n grija rudelor, lucrurile ap�rute fiind rezolvate pe plan local. C�nd rezultatul nu este cel preconizat, se �nainteaz� cazul forului judetean superior pentru dispunerea unor m�suri de protectie social�. Plecarea p�rintilor �n str�in�tate pentru perioade lungi de timp �si pune amprenta asupra relatiei pe care copiii o au cu scoala. Dasc�lii lucreaz� mai greu cu acesti elevi, iar uneori se apeleaz� la psihologi. Dintre cei 524 de copii „p�r�siti“ de p�rinti, 148 se afl� la Liceul Conta, 108 la Colegiul Stefan, 59 la Scoala 2 si 36 la Scoala 3. Cei mai multi, respectiv 173, s�nt la Colegiul Creang�. „Nu putem spune c� doar cei cu p�rinti plecati �n str�in�tate creeaz� probleme. Unii s�nt mai responsabili, au �n grij� casa, un frate mai mic si reusesc s� se autogospod�reasc�. Altii cheltuie banii primiti f�r� s� se preocupe de dezvoltarea lor. Lucrul care ne �ngrijoreaz� cel mai mult este c� nu exist� o form� de protectie tutorial� a copiilor r�masi acas�. Se afl� �n grija rudelor, care �i iubesc, dar nu e nimeni responsabil 100% de copil. E nevoie de un tutore, s� ai cu cine comunica. Acolo unde au fost probleme, inclusiv de natura absentelor, am �nstiintat si serviciile de protectie a copilului din cadrul prim�riilor comunale. Problemele acestor copii s�nt mai mult de natur� emotional�. �si doresc mai mult prezenta p�rintilor dec�t banii trimisi de ei. M�surile trebuie luate de stat, astfel �nc�t s� creasc� nivelul de trai al oamenilor. Altfel, r�m�nem doar cu statisticile“, a declarat profesorul Gheorghe Apetrei, directorul Liceului Ion Creang�.
|