SIRETUL, UN RISC PE H�RTILE DE HAZARD
• desi nu mai e situatia ca �n anii trecuti, c�nd unele r�uri ar fi putut m�tura totul �n cale, Siretul �nc� mai reprezint� un pericol major • directorul de la Gospod�rirea Apelor spune c� �n ultima perioad� s-au urnit lucrurile • �n iulie 2008, Siretul producea cele mai mari distrugeri consemnate �n Neamt • de la un debit de 100mc/s, r�ul a avut peste 2.000 • Neamtul nu e un judet �n care s� se tr�iasc� �n liniste deplin�, pentru c� de-a lungul anilor a fost supus multor �ncerc�ri. De la inundatii catastrofale, care s-au l�sat si cu pierderi de vieti omenesti, p�n� la secete, care au secat f�nt�nile si cursurile de ap�, nemtenii au fost martori la de toate. Iarna, grija autorit�tilor si a muntenilor e pentru z�porul care se formeaz� pe Bistrita si care �n urm� cu vreo sapte ani s-a dislocat, a iesit din albia r�ului si a ras tot ce a prins �n cale, inclusiv patru tineri care au sf�rsit zgrobiti de tonele de gheat�. Vara, frica e mare �n zona Roman, acolo unde Siretul se umfl� si nu de putine ori a dat pe dinafar�, inund�nd sate �ntregi. Recent, la nivel national, a fost realizate asa-zise h�rti de hazard, sau de risc, pentru ceea ce �nseamn� r�urile. Conform specialistilor �n domeniu, �n Neamt, singura ap� „s�lbatic�“ a r�mas Siretul, la st�vilirea c�ruia mai e de muncit. �n rest, cele mai multe dintre pericole au fost �nl�turate prin diverse lucr�ri, dar nu c�t s� fie necesar. S�nt si investitii care �si asteapt� finalul, unele nici n-au �nceput, dar s-a lucrat teoretic la ele. Ca de fiecare dat�, totul depinde de fondurile disponibile. Iar ca s� se acopere ceea ce e de acoperit �n Neamt, e nevoie de multe miliarde de lei noi. Inginerul Ion P�v�leanu, director al Sistemului de Gospod�rire a Apelor, a declarat c� �n comparatie cu ceea ce era �n judet �n urm� cu c�tiva ani, lucrurile s-au schimbat si �nc� se mai sper� �n �mbun�t�tirea lor. „Cea mai deosebit� zon� dac� vorbim de riscul reprezentat de inundatii se �nt�lneste la Ion Creang� �n special, acolo unde va trebui s� se realizeze o ampl� lucrare de regularizare a albiei Siretului. Dar per ansamblu, lucrurile s-au urnit �n domeniul protectiei �mpotriva apelor �n judet. Acum avem studiu de fezabilitate elaborat pentru regularizarea albiei Siretului la Ion Creang�. Mai trebuie fonduri alocate. Au �nceput lucr�rile la digul de la G�dinti si mai avem realizat un studiu de fezabilitate pentru zona Adjudeni - T�m�seni, unde trebuie s� punem �n sigurant� digul existent. Se impune o refacere �n timp a lucr�rii respective, dar este nevoie de foarte multi bani“, a declarat P�v�leanu. �n ultimii ani, Neamtul a fost lovit de mai multe ori cu putere de viituri. �n 2008 si 2010, puhoaiele si-au f�cut de cap mai la vale de Roman, iar anul trecut, �n S�mb�ta Mare, ploile au devastat zona R�zboieni, Tupilati, P�str�veni, R�ucesti. Rev�rsarea Siretului �n zona Roman, �n perioada 25 - 28 iulie 2008, a dus la evacuarea a circa 9.400 de persoane din comunele Ion Creang�, Horia, G�dinti, Sagna, T�m�seni, Doljesti si cartierul Nicolae B�lcescu. Aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate de inundatii �n diferite stadii, 631 de locuinte fiind propuse la vremea respectiv� pentru reconstructie. Pagubele produse de inundatii erau evaluate la 765 de miliarde de lei vechi. Afectate au fost diguri, ap�r�ri de maluri, drumuri (132,605km), 111 poduri, podete si travers�ri pietonale, 1.268 de f�nt�ni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au �necat sau au disp�rut. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar c� Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns �n timpul rev�rs�rii la peste 2.000 mc/s. Doi ani mai t�rziu, tot �n comunele din zona Roman, au avut din nou de suferit, �n luna iulie, din cauza unor ploi cum rar le-a fost s� vad� si celor mai b�tr�ni locuitori de aici. Zeci de gospod�rii au ajuns sub ape, culturile au fost calamitate pe alocuri iremediabil, iar unii oameni au trebuit s� fie luati cu b�rcile din fata puhoaielor.
|