Maladiile grave nici pe medici nu-i iartďż˝

• stresul si programul ďż˝ncďż˝rcat afecteazďż˝ cadrele medicale • anul trecut mai multi doctori nemteni au avut probleme severe de sďż˝nďż˝tate • si conducerea unitďż˝tii din Roman este ďż˝ngrijoratďż˝ de numďż˝rul mare de boli care macinďż˝ personalul • cea mai frecventďż˝ boalďż˝ rďż˝mďż˝ne cancerul

Tuberculoza, hepatita, gripa sau dermatitele sďż˝nt doar cďż˝teva dintre bolile pe care cadrele medicale le-au luat de-a lungul anilor de la pacienti. Cu toate acestea, numďż˝rul bolilor profesionale ďż˝nregistrate oficial ďż˝n sistemul sanitar este extrem de redus, semn cďż˝ putine cazuri se raporteazďż˝. Din pďż˝cate, cu sau fďż˝rďż˝ statistici, personalul spitalelor resimte tot mai des presiunea muncii asupra sďż˝nďż˝tďż˝tii, tot mai multi fiind afectati de stresul activitďż˝tii. Pe de altďż˝ parte, prin natura profesiei, cadrele medicale (medici, asistente, studenti) se expun constient unui risc crescut de a dezvolta boli profesionale numai cďż˝, ďż˝n ultima vreme, parcďż˝ aceste afectiuni sďż˝nt mai numeroase. „Numďż˝rul ďż˝mbolnďż˝virilor ďż˝n rďż˝ndul personalului a crescut poate si ca urmare a stresului tot mai mare resimtit, a lipsei de personal care obligďż˝ medicii la un program intens, a responsabilitďż˝tii medico-legale, dar si a presiunii sociale si mediatice pe care o resimt doctorii. ďż˝n plus, vesnica amenintare a reclamatiilor de malpraxis si lipsa oricďż˝rei protectii din partea societďż˝tilor de asigurďż˝ri, nu au cum sďż˝ nu ďż˝si punďż˝ amprenta asupra sďż˝nďż˝tďż˝tii noastre. Tocmai de aceea existďż˝ un numďż˝r mare de ďż˝mbolnďż˝viri printre colegi, pe lďż˝ngďż˝ afectiunile ce apar ca urmare a uzurii fizice sau morale intervenind si cele cauzate de natura profesiei. Astfel, existďż˝ riscul foarte mare de a ne infecta cu hepatite B sau C sau chiar HIV pentru cďż˝ lucrďż˝m frecvent cu sďż˝nge; tuberculoza ďż˝i poate afecta pe cei de la Pneumologie, afectiunile respiratorii ori gripa sďż˝nt deja banalitďż˝ti, iar ďż˝n Chirurgie apar probleme ale coloanei, de la statul prelungit ďż˝n picioare. Urgentistii sďż˝nt supusi unui stres fantastic, prin numďż˝rul mare de consultatii si prin faptul cďż˝ vin ďż˝n contact si cu pacienti agresivi, ori alcoolici, iar radiologii sďż˝nt expusi riscului de a face cancer, lucrďż˝nd ďż˝n mediul periculos. Fiecare profesie are riscurile ei, dar ďż˝n sistemul sanitar parcďż˝ problemele de sďż˝nďż˝tate sďż˝nt tot mai numeroase si tot mai multi colegi cedeazďż˝“, a declarat medicul Iosif Koszeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt. ďż˝n 2013, mai multi medici de la SJU au avut concedii de boalďż˝. Au fost doi doctori operati de hernie de disc, unul a necesitat o interventi pe cord dupďż˝ un infarct, dar au fost si cďż˝teva decese. ďż˝n ianuarie anul trecut, radiologul Octavian Pďż˝ntea a murit ďż˝n urma unui infarct, iar unul dintre cei mai cunoscuti asistenti medicali de la UPU a murit de cancer, desi abia ďż˝mplinise vďż˝rsta pensionďż˝rii. ďż˝n ultimii ani, spitalul a pierdut doi chirurgi renumiti, rďż˝pusi ďż˝nainte de vreme din cauza stresului. Doctorul Liviu Dobre a fďż˝cut un accident vascular cerebral masiv, iar la ďż˝nceputul anului 2010 a decedat. Cďż˝teva luni mai tďż˝rziu, un alt chirurg a murit fulgerďż˝tor. Doctorul Stelian Corneliac a cďż˝zut pe scďż˝ri ďż˝n timp ce era ďż˝n gardďż˝ si si-a fracturat coloana vertebralďż˝. A fost operat de medicii ieseni dar, din pďż˝cate, nu a mai putut fi salvat.

Si la Roman bolile �i macin� pe doctori

Conducerea Spitalului Roman este ďż˝ngrijoratďż˝ de faptul cďż˝ a crescut numďż˝rul de concedii medicale pe care personalul le ia din cauza faptului cďż˝ s-a ďż˝mbolnďż˝vit, ďż˝n special de afectiuni incurabile. ďż˝n sectiile Interne si Chirurgie au intrat ďż˝n concedii medicale din cauza diagnosticďż˝rii cu cancer douďż˝ asistente, iar o ďż˝ngrijitoare a decedat din cauza aceleasi maladii ďż˝n noiembrie 2013. De asemenea, a fost diagnosticat cu o altďż˝ boalďż˝ gravďż˝, sclerozďż˝ ďż˝n plďż˝ci, un asistent medical tot de la Chirurgie. Din cei 810 salariati ai spitalului, cinci sďż˝nt bolnavi de cancer, trei fiind asistenti. Si ďż˝n celelalte sectii au mai existat patru persoane diagnosticate cu neoplasm. O doctoritďż˝ de la laboratorul de analize a avut concediu medical tot din cauza acestei maladii. Cancerul n-a ocolit nici personalul muncitor, doi salariati suferind de aceastďż˝ boalďż˝. O afectiune frecventďż˝, dar la fel de gravďż˝, care necesitďż˝ ďż˝ngrijiri medicale de lungďż˝ duratďż˝ rďż˝mďż˝ne diabetul, ďż˝ntďż˝lnit destul de frecvent mai ales la personalul TESA, unde existďż˝ cel putin trei salariati insulino-dependenti. ďż˝n aceste conditii, nu a surprins mesajul de sfďż˝rsit de an 2013 al managerul unitďż˝tii, care a tinut sďż˝ ureze sďż˝nďż˝tate tututor salariatilor spitalului. „Cel mai important mesaj este cel de sďż˝nďż˝tate, pentru cďż˝ multi dintre colegii nostri au probleme grave medicale. Este un lucru trist pentru noi, ďż˝n primul rďż˝nd pentru faptul cďż˝ lucrďż˝nd ďż˝n spital nu sďż˝ntem ďż˝n stare sďż˝ facem preventie. Avem pe mďż˝na noastrďż˝ tot ceea ce ne trebuie si descoperim cďż˝ salariatii nostri suferďż˝ de boli incurabile. Aici este marea tristete. Ar fi bine dacďż˝ noi am putea sďż˝ dďż˝m un exemplu ďż˝n ceea ce priveste depistarea la timp a unei boli, ďż˝n conditiile ďż˝n care tot noi le reprosďż˝m pacientilor cďż˝ vin prea tďż˝rziu la spital. De aceea consider cďż˝ trebuie sďż˝ ďż˝ncepem cu noi educatia sanitarďż˝, pentru a nu mai ajunge ďż˝n situatia aceasta dramaticďż˝, de a constata cďż˝ se sting colegi care ar fi putut fi salvati“, a declarat managerul Cďż˝tďż˝lina Pďż˝lďż˝ncianu. Si doctorul Dan Arvďż˝tescu, seful Sectiei Chirurgie sustine cďż˝ existďż˝ multi colegi care au nevoie de concedii medicale prelungite, din cauzďż˝ cďż˝ suferďż˝ de cancer. „La sectia noastrďż˝ am avut patologii mai ales la cadrele medii, care au avut nevoie de concedii medicale ďż˝ndelungate. Din pďż˝cate, am avut chiar si un caz de neoplagie. Citeam ďż˝ntr-un studiu recent cďż˝ patologia cardio-vascularďż˝ este de sase ori mai frecventďż˝ la chirurgi decďż˝t la restul medicilor, ca sďż˝ nu mai vorbim de bolile psihice. Speranta de viatďż˝ a chirurgilor este cu sase ani mai micďż˝ decďż˝t pentru restul medicilor. Sďż˝ntem constienti cďż˝, noi, medicii, care lucrďż˝m ďż˝n chirurgia de urgentďż˝ sďż˝ntem un fel de «mineri» ai medicinei, din cauza solicitďż˝rilor intense, mai ales ďż˝n domeniul traumatologiei cum se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n zona Roman“, a declarat doctorul Arvďż˝tescu.