LEGUMA ZEILOR, DIN ANZI �N NEAMT
• pietreanul Gabriel Sandu este unicul fermier din tar� care a reusit aclimatizarea cartofului mov „Pasiunea mea pentru agricultur� nu are nici o leg�tur� cu studiile absolvite, ci e un hobby“, ne-a spus fermierul care a adus s�m�nta din Peru si abia dup� 6 ani a reusit prima productie • anul trecut exotica legum� a mers integral la export • Gabi Sandu mai cultiv� si usturoi negru korean • are acelasi gust cu cel autohton, dar nu miroase • Cultivarea legumelor poate aduce profituri uriase, chiar si de 10 ori mai mari fat� de investitia initial�, cu conditia s� stii ce s� pui �n p�m�nt, s� depui pasiune �n ceea ce faci si s� ai si o mic� doz� de nebunie. Sau curaj, pentru c� munca �n agricultur� nu garanteaz� succesul imediat. Totusi, reteta succesului pare a fi fost descoperit� de un pietrean, Gabriel Sandu. De aceast� pasiune a acestuia aflati mai multe �n ceea ce urmeaz�, el fiind cunoscut mai ales prin prisma faptului c� este presedinte al Planet Carp, club de pescuit sportiv ce-si desf�soar� activitatea la iazul Lates. Din ce am aflat, Sandu ar fi unicul fermier din tar� si unul dintre putinii din Europa care a reusit s� aclimatizeze cartoful mov de Peru, c�ruia incasii �i spuneau Leguma zeilor. �n ultima vreme, pe pietele noastre au �nceput s� apar� tot felul de legume exotice. Rosii negre sau galbene, ardei negri, vinete albe sau dovlecei de peste un metru fac deliciul consumatorilor, iar �n restaurantele de fite s�nt prezentate drept delicatese la preturi exorbitante. De cur�nd se vorbeste si de cartoful mov, care are nu doar o culoare deosebit� ci si o savoare aparte, fiind �n plus si o legum� extrem de s�n�toas�, chiar cu propriet�ti vindec�toare �n unele boli grave. Tuberculii originali provin din America de Sud, ei fiind cultivati cu prec�dere �n zona lacului Titikaka, undeva la granita dintre Peru si Bolivia. Gabriel Sandu a reusit s� aclimatizeze cartoful peruan, astfel �nc�t, dup� ani de asteptare, roadele muncii s-au v�zut �n 2013. Ideea unei afaceri cu cartofi mov i-a venit acum sapte ani, dup� ce a v�zut un reportaj la televizor despre cei mai s�n�tosi cartofi din lume. Abia dup� un an a reusit s� fac� rost de c�teva kilograme de tuberculi peruani. „Am �nceput cu patru soiuri, din care doar dou� au rezistat si am reusit s� le aclimatiz�m. �n Peru, cultivarea cartofilor mov se face la altitudini de circa 3.000 de metri, planta fiind rezistent� la secet� si man�. Este sensibil�, la fel ca si cartoful obisnuit, la g�ndacul de Colorado. Pasiunea mea pentru agricultur� nu are nici o leg�tur� cu studiile absolvite, ci e un hobby. M-am orientat spre un domeniu de nis� si dup� ani de munc� si r�bdare am reusit. Anul trecut am cultivat 6.000 de metri p�trati si am obtinut o productie de circa 30 de tone. Productia medie este de circa 39 de tone la hectar, dar aceste cantit�ti se obtin �n conditiile unei agriculturi serioase, profesioniste, nu la nivel de amatori. Noi facem irigatii, tratamente, totul ca la carte, deci investitiile s�nt destul de mari. Pe de alt� parte si profitul poate fi pe m�sur�, sumele obtinute fiind de peste 10 ori mai mari dec�t cele investite“, a declarat fermierul pietrean.
Leguma anti-cancer
Toat� productia a luat anul trecut calea exportului, italienii fiind principalii beneficiari ai legumei exotice. Au fost cereri si din Olanda si Germania, dar nemteanul nu a putut produce pe c�te solicit�ri a avut. Gabriel Sandu si-a propus ca �n 2014 s� p�streze 20% din productie pentru piata intern�. Restul de 80% este deja antamat� peste hotare. Cu putin noroc, si restaurantele nemtene, dar si gospodinele cu dare de m�n� �si vor putea uimi oaspetii cu un piure violet. Dac� dau vreo 30 de lei pe kil. Cererea pentru cartofii mov a crescut �n ultimii ani, dup� ce studiile au ar�tat c� este cea mai s�n�toas� legum�. Culoarea deosebit� este dat� de continutul ridicat de antocianine, substant� activ� ce se reg�seste si la fructele de p�dure si care este recunoscut� ca av�nd un puternic efect anti-cancer. „Desi pe piat�, �n Rom�nia, am v�zut c� au ap�rut cartofi de culoare mov, acestia s�nt modificati genetic, f�r� beneficii pentru s�n�tate. S-a schimbat doar culoarea, pentru a induce consumatorul �n eroare. La nivel mondial, se stie c� doar soiurile conventionale de cartofi mov au propriet�tile mult c�utate“, explic� agricultorul. Desi �n codul conventional movul reprezint� eleganta si rangul (s� nu uit�m de robele purtate de cardinali), c�nd vine vorba de m�ncare, culoarea mov aduce beneficii importante pentru s�n�tate. Legumele si fructele mov, cum ar fi vinetele, varza rosie, ceapa rosie, cartofii, strugurii negri, prunele, afinele si murele s�nt doar c�teva dintre aceste b�nci de substante antioxidante. Unul dintre motive este si sursa culorii - pigmentii responsabili pentru ea se numesc antocianine si au un rol recunoscut �n procesele de oxidare. Cercet�rile recente au confirmat efectul pozitiv al antocianinelor pentru tratarea unor boli grave, cum ar fi cancerul, diabetul si infarctul. �n t�rile �n care se bea mult vin rosu, riscul de boli coronariene este mai mic dec�t �n t�rile care nu au traditia consumului de vin rosu. De la legumele mov la fructele mov, se pot obtine o gr�mad� de beneficii precum prevenirea �mb�tr�nirii premature. Antioxidantii puternici reduc riscul de cancer, �mbun�t�tesc memoria si previn deteriorarea celular�. Cu alte cuvinte, cartofii mov nu reprezint� doar o m�ncare deosebit�, cu un gust si o culoare exotic� ci s�nt un adev�rat medicament. Despre Gabriel Sandu se mai poate spune c� este „pionier“ �n Neamt si cu un soi de usturoi. Cel negru korean, cu gust identic ca cel autohton, dar care nu miroase a usturoi. S� tot m�n�nci fripturi f�r� grija unei �nt�lniri, nu neaparat romantice, dac� ai un astfel de ingredient la �ndem�n�.
|