Au �nceput lucr�rile la cariile de pe drumuri
• deocamdat� se fac pietruiri �n zona Romanului, iar din a doua jum�tate a lunii viitoare va �ncepe turnarea de covoare asfaltice • Drumarii nemteni �ncep s� aib� activitate dup� o iarn� �n care au prestat pentru desz�pezire doar vreo trei s�pt�m�ni. De s�pt�m�na aceasta, ei s-au apucat de reparat drumurile. O prim� consecint� a iernii bl�nde e starea relativ bun� a c�ilor de circulatie, �n sensul c� drumurile nu au iesit prea afectate. „Dintr-o prim� analiz� am constatat, �mpreun� cu specialistii, c� �n afar� de drumurile pietruite deteriorate si pe care se circul� destul de greu, �n rest nu s�nt probleme foarte grave, poate si din cauz� c� iarna a fost destul de usoar�. Nici la capitolul covoare asfaltice nu se �nregistreaz� probleme deosebite. �n functie de starea vremii, vom �ncepe lucr�rile de plombare, de �ntretinere, pentru c� aici s�nt urgentele. Se lucreaz� deja la pietruiri pe sectoarele unde traficul este anevoios: Icusesti - B�tr�nesti - Itrinesti, Boghicea - Nistria, Ciurea - St�nita, B�rg�oani - Breaza. S�pt�m�na viitoare se va lucra pe drumul G�dinti - Ion Creang�, dar si pe alte sectoare care necesit� interventii urgente. Am aprobat si �nceperea lucr�rilor de reprofilare a drumurilor pietruite. Sper�m ca pe m�sur� ce temperaturile vor creste, s� se porneasc� programul de plomb�ri, urm�nd ca tot ceea ce �nseamn� turnarea de covoare asfaltice de �ntretinere s� �nceap� �n a doua jum�tate a lunii aprilie si �n mai. Se �ncep si lucr�rile de la podul Tupilati si se va �ncerca finalizarea lucr�rilor la podul de la Ion Creang�. Totodat� se lucreaz� si la stabilirea graficului de turnare a covoarelor asfaltice de �ntretinere. �n m�sura �n care starea vremii va permite, vor demara si lucr�rile de turnare a covoarelor asfaltice acolo unde este nevoie de stratul doi sau trei“, a precizat vicepresedintele Dan Manoliu. Consiliul Judetean Neamt are la dispozitie circa 37 miliarde de lei vechi, bani r�masi din programul de desz�pezire si de �ntretinere a drumurilor. Teoretic, desz�pezirea fusese calculat� a ajunge pe la vreo 25 de miliarde, dar n-au fost motive pentru a se cheltui toat� suma prev�zut�. Asa c� diferenta - circa dou�sprezece miliarde, plus �nc� 25, alocate pentru lucr�rile de prim�var�, se va investi pentru lucr�rile din acest an.
|