Pe cinste
La vita e bella
• Iat�-ne si �n 2014! Pretutindeni ur�ri de s�n�tate, fericire, prosperitate si inevitabilul la multi ani! Chiar dac� e greu de crezut c� sub �nteleapta �ndrumare a actualei clase politice vom mai avea parte cur�nd de toate acestea. Dup� dou�zeci si patru de ani de democratie si stat de drept, concluziile s�nt deplorabile. Ce s�ntem ast�zi? O tar� �n complet� degringolad� economic�, social�, politic�, cultural� si, mai ales, moral� cum nicic�nd nu ni s-a mai �nt�mplat. O tar� plin� de doctori si experti - cuv�ntul �sta, folosit abuziv, m� �nebuneste - �n economie, care nu are cu ce pl�ti pensiile. O tar� care nu produce nimic si a c�rei asa zis� economie se bazeaz� pe multiplicarea taxelor, dob�nzilor, amenzilor si atotputernicelor penalit�ti. Bine�nteles, pe spinarea s�racului. Statul, se stie, d� banii �napoi - atunci c�nd �i d� - f�r� penalit�ti; la cursul zilei, e drept.
• Cruciada pornit� �n ultimele zile �mpotriva profesorilor a atins cote �nalte gratie unei �nv�t�toare idioate care si-a televizat pretentiile pecuniare. �n parte exist� o doz� de adev�r. Chiar dac� ar fi s� lu�m �n considerare doar faptul c� �n timpul vacantei din noiembrie a celor mici, curtile scolilor s�nt v�duvite de masini. C�nd se �ntorc nu ai loc de limuzine. Bine, o parte dintre ele (nu m� refer la masini), tinere fiind, au si avantajul unor mariaje fericite cu oameni de succes ce si-au parcat deseori bolizii sub geamurile liceului pedagogic, unde maturitatea �ncepe cu adev�rat la optsprezece ani. Ceilalti ce se fac, s�racii?
• Plini de zel, directorii de tinichea, ce aspir� la gloria gazetei de perete, fac totul ca subordonatii lor s� nu se �mbog�teasc� cu o sut� de euro. Nefiind �n stare nici m�car s� dea salariile la timp, �naltii dreg�tori din fruntea �nv�t�m�ntului - cu care au tot at�ta leg�tur� c�t pitulicea cu motorul cu aprindere prin sc�nteie - fac si desfac reforme si platforme �n cel mai pur stil european. Dictatura politicului, a pilelor si a p�rintilor �n �nv�t�m�nt l-a adus �n sap� de lemn.
• C�t priveste salariile, nu v� faceti griji! Guvernantii au grij� s� fie �n legalitate si le-au promis p�n� la jum�tatea lunii. Asa c�, fiti linistiti, tot va trebui s� pl�titi penalit�ti legale la facturi. �n Rom�nia, se stie, belirea e legal�.
• „Cei mari se �ngr�dir� cu-averea si m�rirea �n cercul lor de legi“ spunea Eminescu. A propos, ce de manifest�ri, simpozioane, conferinte, referate, recitaluri de muzic� si poezie, sesiuni de comunic�ri si mese rotunde pe seama anivers�rii poetului. Si s� mai spui c� rom�nul nu-si respect� valorile! Oricum, chiar si �ndoielnic si de circumstant�, gestul e, totusi, benefic �n peisajul de cloac� al natiei.
• Divortul Bianc�i a ajuns de interes national. �ntr-o tar� de t�mpiti nici nu e de mirare. Nea Victor, �l de prezint� starea vremii citit� de pe prompter, crez�ndu-se om de televiziune, e nemultumit de noua sa stare civil� si face din asta un caz. Pe de alt� parte, populatiei �ndobitocite i se ofer� prilejul de a se desf�ta cu cele mai noi impresii si senzatii din debutul mariajului internationalist al Andreei Marin.
• �ntre timp, la Balc, nea Mingiuc� �mpusc� porci al�turi de alti potentati ai Europei. Din p�cate mai r�m�n destui; printre noi.
• Se pare c� din afar� abatorul rom�nesc �n care au investit copios b�ncile str�ine se vede �n toat� splendoarea lui. De la Stuttgart, Maria Dina Popescu trimite un nou num�r din emis Agero. I-auzi!: „B�ncile str�ine care �mpestriteaz� peisajul mioritic nu s�nt altceva dec�t un grup infractional sub umbrela benere, care nu mai reprezint� interesele rom�nesti. �n Rom�nia, orice credit, inclusiv cel de consum, reprezint� un furt sub p�l�ria legii, prin care cet�tenii T�rii s�nt jefuiti �n scopul �mbog�tirii bancherilor. Cei care contracteaz� un credit s�nt obligati s� restituie de cel putin trei ori suma �mprumutat�. Din c�stigurile ilicite, bancherii-c�m�tari finanteaz� reclame pentru prinderea �n capcan� a altor nevoiasi. N-avem nevoie �n Tar� de 40 de b�nci cu mii de filiale! Bancherii stiau c� va veni criza prefabricat� si c� vor transfera efectele ei �n spinarea clientilor. De aceea au venit si s-au asezat confortabil, ca ciorile, pe crengile si la ad�postul benere. Disponibiliz�rile de personal din b�nci s�nt de ochii lumii, de fapt si-au transferat slujbasii �n firmele de recuperatori si de executori - alte c�puse ap�rute instant �n capitalism, care tr�iesc din firmiturile de la masa bancherilor si din comisioanele stoarse de la clientii escrocati de b�nci. Ce-i intereseaz� pe ei drepturile consumatorilor prev�zute �n directivele europene si �nc�lcate, nu numai de c�tre bancheri, ci si de seful lor? Benere trebuie s� mentin� echilibrul, nu s� favorizeze c�m�tarii. Din momentul �n care a prezentat public argumentul c� bancherii pot fura linistiti prin clauze abuzive, ca s� nu piard� profitul, Guvernatorul benere s-a autoexclus ca profesionist si sef al institutiei. Actiunile sale s�nt antirom�nesti. Cum poti afirma c� trebuie s� salvezi un sistem rapace �n dauna deponentilor si �mprumutatilor? Cum poate afirma guvernatorul c� „abuzarea clientilor este un r�u necesar?” �ncas�rile b�ncilor prin fraude nu se iau �n calcul? Cine are credite neperformante? Nu cumva marii oameni de afaceri si investitorii strategici cu fir direct sau indirect la Guvern? Care nu-si pl�tesc nici m�car impozitele la stat? De la creditul cu buletinul din 2007 si p�n� azi, cursul valutar a fost dublat. Cum s�ntem pl�titi �n lei, cine a c�stigat enorm din speculatii si din creditele �n valut�? �mprumutatul sau bancherii? Unde esti tu, Tepes, doamne? Poate c� ar fi bine ca rom�nii s�-si pl�teasc� creditele precum le-a pl�tit Mihai Viteazul.“ Da, este o idee. S� vedem cum va fi pus� �n practic�; sau �n tepus�, m� rog!. �ntre timp ne mai l�s�m escrocati si astept�m s� vedem ce ne mai rezerv� viitorul.
• �n ciuda tuturor acestor neajunsuri, se pare c� rom�nii alc�tuiesc o natie fericit�. Tocmai am aflat dintr-un reportaj teve c� �n acest uichend, undeva la munte, �ntr-o stioaln�, toat� lumea se distreaz� - Io-te, m�! - „pe cinste“.
|