Mii de hectare ne exploateaz� str�inii
• legea referitoare la v�nzarea terenurilor agricole c�tre str�ini ar putea intra �n vigoare cam pe la jum�tatea acestui an • totusi, la orice v�nzare, vor avea prioritate rom�nii • �n Neamt, str�inii lucreaz� deja mai bine de 11.000 de hectare • • liderii MAR sustin c� actul normativ este prost g�ndit si pune bete-n roate rom�nilor • legea a fost �ntoars� de presedinte la Parlament • Terenurile agricole ale nemtenilor ar putea fi achizitionate din acest an de c�tre str�ini, fie ei din statele membre ale Uniunii Europene, dar si din alte t�ri. De la 1 ianuarie 2014, Rom�nia a liberalizat piata terenurilor agricole, obligatie asumat� �n momentuil ader�rii la UE, �n 2007. Atunci s-a stabilit ca de la �nceputul acestui an tara noastr� s� permit� achizitionarea terenurilor de c�tre cet�tenii str�ini, iar pentru ca acest lucru s� fie posibil a fost nevoie de o lege. Proiectul a fost elaborat �n toamna anului trecut si a suferit mai multe modific�ri pe parcursul perioadei de dezbatere public�. La finele anului 2013 legea a fost finalizat� si a fost trimis� presedintelui spre promulgare. Seful statului a considerat c� aceasta are unele lacune sau formul�ri neclare, motiv pentru care a fost retrimis� Parlamentului spre dezbatere si modificare. Cu toate acestea, legea se va aplica cu sigurant�, specialistii �n Agricultur� estim�nd c� ar putea fi pus� �n practic� cam pe la mijlocul anului, deoarece va mai dura o vreme p�n� se va publica �n Monitorul Oficial si p�n� vor ap�rea normele metodologice. Practic, noua lege permite ca din acest an s� poat� cump�ra teren agricol �n extravilanul localit�tilor at�t persoanele fizice din UE, dar si persoanele fizice din statele ce fac parte din Acordul privind Spatiul Economic European. Altfel spus, pe l�ng� locuitorii celor 28 de state membre UE, pot cump�ra teren agricol �n tara noastr� si persoane fizice din Islanda, Liechtenstein si Norvegia. Cu alte cuvinte, aproape orice str�in va putea achizitiona terenuri �n tara noastr�, dar �n limita maxim� a 100 de hectare. �n acest moment, cet�tenii str�ini pot detine terenuri �n Rom�nia doar dac� au firme f�cute �n asociere cu cet�teni rom�ni, dar nu s�nt proprietari. Str�inii au dreptul s� achizitioneze �n acest moment terenuri �n tara noastr� doar �n intravilan, adic� doar suprafete pentru constructia unor case, spatii comerciale etc. V�nzarea terenurilor c�tre str�ini este un subiect care nemultumeste pe unii. Pe de o parte, nationalistii spun c� v�nzarea terenurilor c�tre str�ini va aduce doar pierderi, dar pe de alt� parte exist� si multi sustin�tori ai proiectului care cred c� va aduce beneficii economice. Seful Directiei Agricole Neamt, inginerul Oliver Costea crede c� schimb�rile preconizate ar putea fi benefice si nu vor afecta �n nici un fel situatia agricol�. „�n primul r�nd este nevoie de o lege clar� �n acest domeniu, care s� clarifice anumite aspecte. C�t despre v�nzarea terenurilor c�tre str�ini nu cred c� vor exista dezavantaje, mai ales c� taxele si impozitele se achit� la noi si apoi pot fi puse diverse conditii astfel �nc�t statul s� se asigure c� nu va fi �n nici un fel prejudiciat. Pe de alt� parte, faptul c� �n ultimii ani str�inii au arendat p�m�nt la noi �n asociere cu cet�teni rom�ni a f�cut ca multe terenuri s� fie lucrate si s� nu mai r�m�n� p�rloage“, a declarat seful Agriculturii nemtene. �n momentul �n care se va pune problema v�nz�rii, prioritate �ns� vor avea rom�nii si, doar �n cazul �n care acestia nu vor dori, terenurile vor putea fi cump�rate de str�ini. Conform situatiilor �ntocmite de Directia Agricol� Neamt, �n acest moment, �n judet circa 11.000 de hectare de teren arabil s�nt lucrate de str�ini, care au luat p�m�ntul �n arend� prin intemediul unor firme. Asa se face c� avem arendasi din Franta, Italia, Austria ori Germania si care fac o agricultur� performant�. De asemenea, str�inii detin cu acte �n regul� �n judet circa 200 de hectare de p�m�nt, acestea fiind �ns� �n intravilanul localit�tilor.
Legea, o piedic� pentru rom�ni
Liderii recent lansatei Misc�ri a Agricultorilor din Rom�nia, �ntruniti la Roman joi, 9 ianuarie, �n sedinta Biroului National, au apreciat c� mult disputata lege a v�nz�rii terenurilor c�tre str�ini este unul din cele mai proaste acte normative ale Parlamentului. „Am consumat foarte mult� energie �n luptele pe care le-am dus pentru ca o astfel de lege s� nu ias� �n forma actual�. Ne-am irosit, ca natie, �n dispute interne sterile, cum au fost cele pe justitie, �n loc s� ne conserv�m energiile pentru o astfel de lege. Dac� f�ceam ca Bulgaria, am fi putut elabora o lege prin care puteam interzice m�car pentru o perioad� aplicarea unei asemenea aberatii. Rom�nia ar fi trebuit s�-si conserve patrimoniul national, pentru c� pam�ntul nu este doar un bun privat al fiec�ruia dintre noi, ci o resurs� national�. �ncepusem o astfel de discutie la Ambasada Olandei. Au venit niste consultanti, care ar fi trebuit s� ne sf�tuiasc� cum s� g�sim metodele de a limita accesul str�inilor pe aceast� piat�. Este vorba de persoanele private, pentru c� cele juridice cump�r� propriet�ti �n Rom�nia de mult� vreme. Tara ar fi trebuit s� aib� o banc� funciar� care s� �nlesneasc� rom�nilor, �n primul r�nd, dreptul de a cump�ra cu prioritate p�m�ntul. Rom�nia ar fi trebuit s� v�nd� sau s� concesioneze acest p�m�nt tinerilor care ar fi dorit s� se stabileasc� la tar�“, a spus Marcel Cucu, secretarul general al MAR si director al Ligii Asociatiei Produc�torilor Agricoli din Rom�nia. Colegul de partid, vicepresedintele Valeriu Davidescu, a atras atentia c� mai marii de la Bruxelles au constatat c� pretul p�m�ntului �n Rom�nia este suficient de atractiv ca s� impun� un anumit trend pe aceast� piat� si c� investitia �n terenuri este mai sigur� dec�t �n aur. Liderii MAR apreciaz� c� �ntoarcerea actului normativ c�tre Parlament este un lucru bun, pentru c� �n felul acesta va putea s� lase timp alesilor s� o �ndrepte. „Legea a iesit �ntr-o form� at�t de proast�, �nc�t �ngreuna accesul rom�nilor la a cump�ra terenuri“, a spus Stelian Fuia. „R�m�nem cu impresia c�teodat� c� toate aceste reglement�ri discutabile ne s�nt impuse de c�tre Uniunea European�, iar noi nu facem dec�t s� ne supunem, f�r� cr�cnire, ridic�nd neputinciosi din umeri“ a conchis Marcel Cucu.
|