Viitorul scolii profesionale, �n dezbatere la Bruxelles
• „Scoala r�spunde acum de formarea omului, dar nu e �nclinat� c�tre partea practic�“, este de p�rere Dan Zaharia, directorul Liceului Vasile Sav
Directorul Liceului Tehnologic Vasile Sav, profesorul Dan Zaharia, a fost singurul din Rom�nia care a participat la o vizit� de studiu la Bruxelles, pe tema implement�rii creditelor profesionale transferabile. La proiect au participat 11 ingineri, pedagogi si persoane cu profesii liberale din Franta, Italia, Spania, Cehia si Rom�nia. Discutiile au vizat �n special viitorul scolii profesionale. „Am participat, �n perioada 26-29 noiembrie, la Bruxelles, la o vizit� de studiu pe tema experientei �n implementarea creditelor profesionale transferabile �n Belgia Francofon�. Acest proiect a pornit de la faptul c� firmele belgiene au constatat c� nu mai au oameni bine preg�titi profesional. A fost o lupt� �ntre institutiile de �nv�t�m�nt pentru a accepta faptul c� �n afar� de formarea din scoal� este necesar� si o verificare a competentelor elevilor, din partea �ntreprinderilor. Proiectul a demarat �n 2009, iar din 2011 a devenit un model de bune practici, dup� flexibilizarea programei de preg�tire si alegerea unei perioade optime de preg�tire practic�. Acest proiect arat� c� majoritatea cunostintelor pe care elevii si le �nsusesc �n scoal� nu au efectul scontat dac� nu s�nt completate de stagii de practic�“, a explicat Dan Zaharia (foto). Directorul romascan a apreciat rigurozitatea acestui sistem de educatie �n care s�nt implicati, al�turi de profesori, si formatorii din intreprinderi, dar si evaluatorii de practic�. „Competentele pe care le dob�ndesc elevii �n scoal� s�nt confirmate de un curs la care trebuie s� participe toti cei care doresc s� se angajeze. Rigurozitatea acestui sistem de educare este dat� de notiunile foarte bine structurate, etap� de etap�, analizate si aplicate practic, apoi dovedite printr-o testare �n urma c�reia formatorii din �ntreprinderea respectiv�, al�turi de evaluatorul de practic�, elibereaz� documentul ce atest� capacit�tile si aptitudinile viitorului angajat. Dac� se �nt�mpl� ca un certificat obtinut de elev s� nu fie corespunz�tor cu cel din practic�, atunci comisia respectiv� este drastic sanctionat�“, a mai explicat Dan Zaharia. Profesorul romascan a avut ocazia de a vedea modul �n care este aplicat un certificat profesional �n institutele tehnice belgiene: „Este un exemplu care ar trebui s� ne dea de g�ndit. Am v�zut cum, �n timp ce jum�tate din elevii unei clase asistau la predarea notiunilor teoretice de c�tre un inginer, cealalt� jum�tate de clas� era �n atelier, unde studia al�turi de maistri c�teva automobile. Unii studiau partea electric�, altii directia, altii aflau cum se monteaz� si se demonteaz� o roat�. Desi �nv�tau zilnic putine notiuni, acestea erau corect si riguros aplicate“. �n opinia directorului de la Vasile Sav, este necesar� realizarea un parteneriat cu firmele pentru preg�tirea elevilor pentru o meserie, dar si �ncurajarea elevilor spre astfel de profesii. „Scoala r�spunde acum de formarea omului, dar nu e �nclinat� c�tre partea practic�. Nu s�ntem pragmatici comparativ cu belgienii“, a apreciat Dan Zaharia. Recent, discutii legate de orientarea sistemului de �nv�t�m�nt c�tre scoala profesional� au fost purtate la Inspectoratul Scolar Neamt, profesorii identific�nd ca impedimente lipsa motivatiei elevilor de a participa la cursurile unor astfel de scoli, dar si faptul c� elevii care nu fac fat� avalansei de informatii oferite �n liceu se lovesc de refuzul p�rintilor �n ce priveste mutarea lor de la un liceu la o scoal� profesional�, chiar dac� tinerii ar avea astfel sansa de a se specializa �ntr-o profesie sigur�.
|